Brexit-ul vrajbei noastre

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Negocierile pentru Brexit, începute în mod oficial în cursul acestui an, ar trebui să dureze până în 2019 şi probabil se vor termina într-o manieră pozitivă pentru toţi actorii implicaţi. Sau aşa spunem în teorie!

Now is the winter of our discontent, made glorious summer by this sun of York

(Richard III, William Shakespeare)

Din păcate, evenimentele anului care a trecut şi declaraţiile publice ne-au împins pe un tărâm al incertitudinii, unde un discurs adesea neechilibrat a variat între un Brexit „hard” şi “soft” pentru a ajunge acum la un Brexit ”open” adesea fără a lua în calcul pe cei care contează cu adevărat – cetăţenii.

În acest proces complex de negociere există o prioritate crucială pentru oricare dintre părţile implicate şi anume protejarea intereselor cetăţenilor britanici şi europeni. Aceştia nu trebuie să sufere consecinţele unor decizii politice arbitrare. Cetăţenii nu trebuie să sufere restricţii în ceea ce priveşte garantarea liberei circulaţii a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi muncii şi nu ar trebui să ducă la pierderea drepturilor deja dobândite. Maxima juridică Angliae jura in omni casu libertati dant favoremLegile Angliei sunt favorabile în fiecare caz libertăţii – trebuie să rămână în vigoare, nu doar pentru Regatul Unit ci pentru întreaga Uniune Europeană.

O a doua prioritate, reflectată de asemenea în cadrul celor trei obiective principale ale ţării noastre, cuprinse în Memorandumul adoptat în martie 2017 cu tema: Constituirea mecanismului interministerial pentru pregătirea mandatelor României şi urmărirea negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană  ar fi rezolvarea problemelor financiare generate de procesul Brexit-ului. Trebuie să oferim un răspuns la întrebarea Brexit-ul este mai degrabă un ”divorţ” sau o „anulare a unei apartenenţe la un club”?  ( Is Brexit more like a “divorce” or “cancelling a club membership”? ) şi să ne decidem dacă avem de-a face cu modelul ”UE este un club” în care ”Regatul Unit nu poate avea pretenţii la o cotă parte din bunurile UE, dar va trebui cu toate acestea să plătească pentru angajamentele deja convenite” sau avem de-a face cu un „divorţ” şi atunci ”toate bunurile şi responsabilităţile ar trebui împărţite”. Indiferent de răspuns, acesta nu poate şi nu trebuie să afecteze pe termen mediu două dintre cele mai de succes politici ale UE, Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună ale căror prevederi bugetare europene ar trebui salvgardate pentru Cadrul financiar multianual (CFM) 2014 – 2020. Mai mult va trebui să punem bazele viitorului CFM  2020 – 2027, care va trebui să asigure ca priorităţi o finanţare adecvată pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună menite să asigure creştere economică şi convergenţă, pe aceleaşi baze de lucru.

Trăim de asemenea într-o lume în care „noaptea este întunecată şi plină de teroare” (“the night is dark and full of terrors”), în care o gamă largă de riscuri şi ameninţări ne afectează pe toţi, fără discriminări şi astfel aspectele privind securitatea trebuie de asemenea luate în calcul. În acest context ca rezultat al procesului de negociere va trebui să ne asigurăm de menţinerea şi consolidarea cooperării UE – Regatul Unit post Brexit în domeniul securităţii şi relaţiilor externe.

Înţelegem nevoia de discreţie în ceea ce priveşte maniera în care negocierile au loc, dar va trebui de asemenea să subliniem faptul că acestea abordează tematici de larg interes şi astfel cetăţenii europeni nu trebuie ţinuţi în necunoaştere. Negocierile privind Brexit-ul sunt simultan o problemă economică, dar şi una politică care au implicaţii profunde cu privire la viitorul Europei. O serie de modele de posibile relaţii bilaterale au fost deja discutate, dar trebuie să subliniem importanţa identificării acelui model care satisface înainte de toate necesitatea protejării intereselor cetăţenilor, un model care ne va ajuta să construim poduri între noi şi nu să ridicăm ziduri de separare.

În urma acestui proces trebuie să avem o Europă mai bună, mai eficientă, o Europă a cetăţenilor unde cetăţenii sunt actorii cheie ai scenei politice. Această nouă Uniune trebuie să devină în cele din urmă o Uniune centrată pe rezultate, mai unită şi coezivă şi de asemenea mai suplă. O Europă socială, o Europă incluzivă reprezintă consecinţa logică a unei negocieri care ia în calcul drepturile cetăţenilor şi unde nu vom mai avea falii între grupuri de state europene, ci o singură voce europeană. Consensul ar fi astfel atins asupra unei agende pozitive şi proiecte concrete precum viitorul zonei euro, spaţiul Schengen sau aspecte sociale, zone în care oricine doreşte şi poate contribui trebuie să-i fie permis să participe.

Articolul a fost publicat iniţial în limba engleză cu titlul The Brexit of our discontent pe platforma online Generation Brexit

**Opiniile exprimate în acest articol aparţin doar autorului şi nu implică în niciun fel instituţiile cu care acesta este afiliat.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite