Europa

articolul anterior articolul urmator

Bugetul UE - o problemă românească

4
6 May 2018 14:27:46
Horia Blidaru
România
 va coordona adoptarea viitorului buget al UE. Cui îi pasă la Bucureşti?
 Şi ce argumente putem avea în negocieri, cu numai 5% fonduri absorbite 
din bugetul actual?
România va coordona adoptarea viitorului buget al UE. Cui îi pasă la Bucureşti? Şi ce argumente putem avea în negocieri, cu numai 5% fonduri absorbite din bugetul actual?

Propunerea Comisiei Europene de a condiţiona alocările bugetare de independenţa justiţiei le-a supărat pe marile beneficiare, Polonia şi Ungaria, ale căror guverne demolează statul de drept. Şi la Bucureşti unii au fost deranjaţi politic, dar predomină tăcerea indiferentă despre ce ne aşteaptă: răspunderea majoră în adoptarea bugetului UE şi marja naţională de negociere, restrânsă din cauza neabsorbţiei fondurilor europene.

Proiectul de buget pentru anii 2021 – 2027, prezentat de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, va fi urmat, în aceste săptămâni, de propuneri sectoriale, urmând să intre într-un complicat proces de negociere, sub presiunea timpului. Decizia revine Consiliului European, care trebuie să-l adopte în unanimitate, şi Parlamentului European, în plenul căruia va fi votat. Comisia a anunţat că îşi doreşte ajungerea la un acord înainte de Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019 şi de alegerile europarlamentare de la finalul aceleiaşi luni.

României îi revine, aşadar, nu doar rolul simbolic al găzduirii celor 27 de şefi de state şi guverne la prima reuniune post-Brexit, ci şi poziţia de coordonare a negocierilor finale privind cadrul financiar multianual, în cursul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, care va fi deţinută de ţara noastră în prima jumătate a anului 2019. Inevitabilul test de maturitate al României ca membru al UE dă, însă, alarmant de puţine bătăi de cap la Bucureşti.

Agenda românească este decuplată de problematica europeană şi confiscată de false priorităţi, impuse de politicieni cu viziune de nivelul unui consiliu comunal.

Cel puţin patru factori riscă să compromită şansa deţinerii preşedinţiei europene: sterilul război politic intern (în care familia tradiţională e subiect omniprezent, în locul temelor serioase), lipsa unei viziuni (nu avem un plan de dezvoltare naţională, darămite o perspectivă privind viitorul UE), atacurile asupra statului de drept (concepţia bugetară europeană are la bază tocmai sancţionarea derapajelor) şi gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene (ceea ce ne limitează drastic pretenţiile viitoare).

Ministerul Fondurilor Europene nu a mai făcut o raportare de trei luni încoace, jenat de ritmul în care atrage fondurile structurale – am luat doar 5% din banii alocaţi pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020. Mai mult, există pericolul dezangajării, anul acesta, a 1,5 miliarde de euro. Aceşti bani vor fi retraşi de Comisie dacă nu-i vom cheltui în termenul-limită prevăzut. Nu ar fi prima dată. În exerciţiul financiar precedent, România a pierdut 1,6 miliarde euro, din care 623 milioane de euro din programul pentru transporturi. Aceasta în condiţiile în care infrastructura românească de transport este în stare critică. Care poate fi argumentul Bucureştiului în negocierile ce urmează, de vreme ce nu este capabil să ia banii care i se dau?

Vă amintiţi disputele Băsescu-Ponta din 2013 pe marginea bugetului european? Primul se lăuda cu majorarea sumei alocate ţării cu 6 miliarde faţă de ciclul anterior de şapte ani, iar al doilea îi reproşa că România putea obţine mai mulţi bani. Fondul problemei a fost şi este, însă, eludat: ce trebuie să facem pentru a utiliza integral şi eficient fondurile europene?

Autorităţile române irosesc cu o perseverenţă diabolică şansa reducerii decalajului de dezvoltare faţă de Occident.

Ce ne aşteaptă în primul buget al UE după plecarea Marii Britanii, care contribuia cu aproximativ 12 miliarde de euro anual la UE (8% din totalul contribuţiilor statelor membre)? Deşi statele nordice, net contributoare, au reclamat o scădere a cheltuielilor, Comisia propune majorarea bugetului, luând în considerare inflaţia.

Reconfigurarea priorităţilor ţine cont de provocările care au afectat UE în ultimul deceniu: criza financiară, criza migratorie, criza valorilor democratice, atacurile teroriste şi agresivitatea Rusiei. Avem de-a face, aşadar, cu o viziune politică îndrăzneaţă a Comisiei cu privire la repartizarea celor 1279 de miliarde de euro în intervalul 2021-2027 (echivalentul a 1,11% din produsul naţional brut la nivel european).

Drept urmare, politicii comune de apărare îi vor fi alocaţi, în premieră, 13 miliarde de euro. Va fi creată şi o ”Rezervă a Uniunii” pentru situaţii neprevăzute, cum sunt cele din zona securităţii şi migraţiei. Integrarea migranţilor este, de altfel, una din noile priorităţi, urmând să-i fie direcţionate inclusiv sume prevăzute pentru politica de coeziune. Acest capitol, coeziunea, reprezintă 26% din bugetul în curs, iar Politica Agricolă Comună 39% din totalul alocărilor. Ambele domenii vor cunoaşte o reducere a finanţării cu circa 5% din 2021. Cu ce impact asupra României?

Sunt numai câteva elemente dintr-un cadru financiar vital pentru ţara noastră – un buget care implică riscuri, dar şi oportunităţi. Suntem pregătiţi să le facem faţă?

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Jorj
6.05.2018, 18:45:28

Acesta este un subiect foarte important, dar as dori sa mentionez ca familia chiar este cea mai serioasa tema - jucatorii si guvernantii nostri sunt cei neseriosi. Nu stiu ce poti, in mod realist, sa faci ca sa cresti absorbtia. In teorie, avem toate mecanismele, iar conditiile UE te impiedica sa gandesti variante exotice de mecanisme si mijloace pt a creste absorbtia. Un sistem care are nevoie ca mii de actori sa actioneze corect este foarte greu de guvernat daca nu a mers bine de la bun inceput. Problemele nu sunt doar la guvern, ci si la toti potentialii beneficiari care fie nu au impulsul antreprenorial, fie nu doresc sa isi asume riscul, se complac intr-o situatie confortabila pt a evita birocratii si mai stiu eu ce. Daca era vorba de o singura institue, era mai usor de corectat. Dar problema e sistemica si nu cred ca poti face o radiografie ca sa vezi exact punctul de blocaj, sa il elimini, si totul sa mearga ca pe roate dupa. Oricum, cea mai mare tragedie e pe partea de infrastructura, unde chiar e vina autoritatilor.

0 (2 voturi)
Sorin Ionascu
6.05.2018, 18:58:49

"as dori sa mentionez ca familia chiar este cea mai serioasa tema " Pai evident! Famelia traditionala/clasica/biologica/naturala e in risc major de disparitie daca nu e musai si imediat confirmata de Constitutie. Imi si imaginez cohorte nenumarabile de pederasti si lesbiene intrand in toate familiile neaparate (vai!!!) de Constitutie si destramandu-le. Hai sifon! Tara arde si baba se piaptana.

0 (2 voturi)
Jorj
7.05.2018, 02:07:30

Sorin Ionascu Nu ma refeream la referendum, ci la familie, in general si, prin extensie, problemele care tin de demografie si investitia parentala in copii. Atitudinea autorului reflecta lehamitea cu scandalul zilei, dar nu trebuie sa lasam problemele cotidiene sa ne distraga atentia de la probleme pe termen lung. Sunt agnostic in privinta referendumului, dar nu sunt de parere ca este un lucru bun sa te folosesti de constitutie pt a consfinti preferinte culturale pentru ca o include in teritoriu legitim pt lupte intre partizani, cu efectul subminarii acesteia pe termen lung. Americanii nu au simtit nevoia de a se folosi de Constitutie (cu c mare, din respect fata de religia lor seculara, care noua ne lipseste) pentru a interzice sau a garanta avortul etc. Dupa ce o factiune a reusit performanta de a gasi intr-un document vechi de 300 de ani justificarea vaga pentru a impune vederile respective, brusc toata lumea a inceput sa se gandeasca cum ar putea sa isi implementeze preferinte politice nu prin legislatie nationala normala sau, Doamne fereste, subsidiaritate la nivelul statelor, ci prin drept constitutional. De unde si tendinta de corupere a judecatorilor sau a institutiei Curtii (Curtilor) Supreme, celor de apel etc. Incidental, asta s-a intamplat si cu gay marriage. Mai multe state au introdus-o legislativ, dupa care Curtea Suprema a facut-o obligatorie pentru toate celelalte. Nici macar acoperirea unui referendum nu au avut-o. Chiar si daca celelalte state ar fi adoptat, pana la urma, o forma sau alta de gay marriage, incidentul a fost unul coroziv pt cultura politica americana si ideea de agregarea preferintelor la nivelul societatii. E un precedent politic grav, dar poate si mai grav este sa ignoram semnele de alarma cu privire la limitele tolerantei fata de schimbarea culturala top-down prin intransigenta minoritatilor activiste (Nassim Taleb a scris foarte interesant despre slabiciunea majoritatii difuze politic fata de grupuri mai mici, dar unite). Felul Dvs de a da replica lasa ceva de dorit (nu asa mult, dar "hai sifon"?). Mi-e mereu rusine cand vad ce discutii pot purta americani si altii in comentariile de la un articol de policy, fara sa fie neaparat de acord intre ei, si apoi imi aduc aminte cat de mojici putem fi unii cu altii in comment board-urile noastre. Nu vorbesc de Dvs, dar ati observat ca unii oameni isi desfigureaza intentionat frazele, punctuatia, cuvintele ca pe un instrument retoric prin care il injosesc pe cel caruia i se adreseazachiar si cand nu se recurge la limbaj urat. PS Aveti vreo idee cu fondurile europene?

Scorilo
7.05.2018, 09:47:19

Bugetul UE nu este o problema romaneasca...( Daca ar fi asa ar fi bine ! Toti banii ar veni in Romania ! Gasim noi cativa oameni,"specialisti",care sa-i trimita in tara ! ). Bugetul UE este o problema PENTRU Romania !