Bulgaria întoarce pagina epocii Borisov? Suspans şi scenarii post-electorale la Sofia
0
Bulgarii, în incertitudine după alegerile legislative din aprilie, sunt chemaţi din nou la urne, duminică, ocazie cu care i-ar putea acorda victoria unui partid condus de un prezentator TV şi cântăreţ fără experienţă politică.
Boiko Borisov, premier al Bulgariei din 2009 până recent, şi partidul său GERB se află într-o situaţie extrem de delicată, fiind pe cale să piardă alegerile parlamentare. În cazul în care le va câştiga, atunci se va întâmpla la o distanţă extrem de mică - după cum indică sondajele - şi s-ar putea confrunta din nou cu refuzul celorlalte partide de a forma un nou guvern, aşa cum s-a întâmplat deja după scrutinul din 4 aprilie. Nici celelalte partide nu ar avea suficiente mandate pentru a crea un guvern, ceea ce ar prelungi criza politică din ţara vecină. Este o criză politică inedită în istoria post-comunistă a acestei ţări membre UE şi cu mari mize geopolitice, în special pentru Moscova.
Deloc surprinzător, se ştie de pe acum „cine nu va guverna”, şi anume GERB, care nu poate găsi un partener de coaliţie, afirmă Julius Pavloff, directorul Centrului de Analize şi Marketing din Sofia, citat de AFP, potrivit Euronews.
„Dar pe cine îşi doresc alegătorii la conducere? Chestiunea rămâne în suspans şi trebuie rezolvată”, adaugă el.
Spre al 3-lea, al 4-lea scrutin?
Sondajele anunţă un nou Parlament fărămiţat. Slăbit după manifestaţiile anti-corupţie de anul trecut şi de scandaluri, Borisov şi partidul său au obţinut doar 25,8% la alegerile din aprilie, iar acum se situează la 20% în intenţiile de vot. De la instalarea Guvernului interimar, la mijlocul lui mai, acuzaţiile au început din nou să curgă la adresa sa: trafic de organe, atribuirea de contracte publice fără licitaţii etc. Nici sancţiunile SUA împotriva unor oligarhi nu au picat bine pentru el, detractorii săi susţinând că cei vizaţi sunt „protejaţi” ai fostului premier.
Dar oare adversarii vor reuşi să formeze un guvern? „Există un Astfel de Popor” (ITN), formaţiunea anti-sistem a prezentatorului de televiziune şi cântăreţului Slavi Trifonov, s-a clasat în mod suprinzător pe locul doi la alegerile din 4 aprilie, iar acum ar putea să iasă victorioasă la limită. ITN refuză orice cooperare cu partidele tradiţionale - conservatorii din GERB, socialiştii şi partidul minorităţii turce (MDL) - sub motivul că acestea au reputaţia pătată.
Slavi Trifonov
În schimb, ITN s-a declarat pregătit să se alieze cu reprezentanţii partidelor care s-au ridicat pe fondul manifestaţiilor anti-Borisov, şi anume Bulgaria Democratică, o coaliţie eterogenă alcătuită din liberali, ecologişti, conservatori, activişti anticorupţie şi proeuropeni, şi „Ridicaţi-vă! Jos mafia!”, o altă coaliţie anticorupţie, dar de stânga, formată în jurul unei foste membre a socialiştilor şi susţinută de preşedintele Rumen Radev.
„Ca să ajungem la o guvernare stabilă, nu putem îndepărta posibilitatea unui al treilea, chiar al patrulea scutin”, spune Toşko Iordanov, vicepreşedinte al ITN.
„Statul nu se va prăbuşi, acesta este procesul democratic”, a subliniat el la sfârşitul unei campanii mai puţin convenţionale, fără mitinguri şi aproape fără apariţii în presa locală.
Un om care se declară apropiat de popor
De la Vidin, Boiko Borisov i-a atacat joi seara pe succesorii săi la conducerea Guvernului, acuzându-i că duc o campanie de denigrare la adresa sa.
„Nu am mai văzut până acum în istoria recentă a ţării o astfel de presiune concentrată pe un singur partid pentru a-l îndepărta de la putere”, a declarat Tomislav Doncev, fost vicepremier al lui Boiko Borisov.
„Cred că există o înţelegere strategică între diferiţi actori politici pentru a ne aneantiza”, a insistat el.
După o lungă şedinţă foto cu susţinătorii săi, Boiko Borisov, care se prezintă drept un politician apropiat de popor, a plecat imediat de la Vidin.
Fost bodyguard al ultimului lider comunist al Bulgariei, Todor Jivkov, Boiko Borisov a cunoscut o ascensiune politică neîntreruptă după anul 2000, ca şef al secretariatului ministrului de Interne (2001-2005), primar al Sofiei (2005-2009), lider al GERB, din 2006 încoace, şi premier, din 2009 până recent, cu o scurtă întrerupere între 2013 şi 2014 din cauza unor proteste la nivel naţional. A fost înlocuit în postul de premier la 12 mai cu generalul Stefan Ianev.
Dacă susţinătorii lui Borisov spun că au în continuare încredere în el şi minimizează acuzaţiile de corupţie, simpatizanţii rivalilor săi politici, cum ar fi ITN, de exemplu, cred că „ţara are nevoie de altceva”.
Sub lupa Moscovei
Cuvântul de ordine pe plan intern este „anticorupţia”, dar pe plan extern miza este geopolitică, mai ales pentru Moscova.
„Sperăm că Bulgaria va rămâne partenerul nostru special, un fel de «cal troian în UE»”, afirma în 2006 reprezentantul Rusiei la UE, Vladimir Cijov. Diplomatul rus făcea această declaraţie cu puţin timp de aderarea ţării vecine la UE.
În pofida scurgerii timpului, acest deziderat rămâne în picioare la Moscova, care caută cu orice mijloace să dezbine UE şi NATO sau să înnăbuşească aspiraţii pro-europene.
Ori, în ultima vreme, relaţiile s-au complicat pe axa Sofia-Moscova, cu numeroase deconspirări, expulzări şi arestări de spioni sau informatori. Cel mai recent caz de acest tip datează dinainte de alegerile din aprilie, când Sofia a arestat şase suspecţi de spionaj în favoarea Rusiei. „O afacere fără precedent din 1944 încoace”, aprecia procurorul general Ivan Gheşev.
În ultimii aproape doi ani, Bulgaria a expulzat şase diplomaţi ruşi, inclusiv un ataşat militar, sub suspiciunea de spionaj.
Cel mai emblematic caz al implicării Rusiei pe scena politică bulgară rămâne cel al fostului ofiţer SVR Leonid Reşetnikov, care a furnizat Partidului Socialist bulgar un ghid electoral prin care-i consilia către victoria în alegerile prezidenţiale din 2016. Documentul includea sondaje manipulate şi nenumărate dezinformări. Într-un final, alegerile au fost câştigate de Rumen Radev, un candidat independent considerat de mulţi ca fiind un pro-rus. Poziţia lui Radev în legătură cu Rusia a fost mereu ambiguă. Deşi a condamnat anexarea Crimeei, a făcut apel la ridicarea sancţiunilor impuse de UE Rusiei în urma acestei agresiuni teritoriale.
Între timp, Reşetnikov a fost declarat persona non grata în Bulgaria, iar unul dintre colaboratorii săi locali, Nikolai Malinov, a fost arestat pentru spionaj în favoarea Moscovei. La scurt timp după eliberare, Malinov a călătorit la Moscova pentru a fi decorat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Totuşi, scena politică bulgară rămâne încă plină de posibili „cai troieni”, începând din tabăra socialistă condusă de Kornelia Ninova până la coaliţiile anti-sistem precum „Ridicaţi-vă! Jos Mafia!”.
Se încarcă comentariile...
