Căile ferate în tunelul prostiei

Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, la Zilele TEN-T de la Riga, Letonia, iunie, 2015

Compararea României cu Polonia ori cu ţările baltice a devenit deja plictisitoare. Atragerea masivă de fonduri europene pentru infrastructură ori investiţii în educaţie şi în societatea informaţională fac România să pară puştiul ameţit al Europei. Calea ferată Baltică a primit OK-ul Comisiei Europene, studiile de impact de mediu sunt gata, urmează o investiţie de 3,5 miliarde euro: doar dublu faţă de daunele interese plătite Bechtel-ului.

La întrebările legate de România sau Bulgaria, comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, zâmbeşte condescendent. “România şi Bulgaria trebuie să îşi finalizeze documentele strategice şi să îşi depună Master Planul naţional pentru transporturi.”

“României i s-a cerut să îşi modernizeze infrastructura pentru a-şi eficientiza costurile”, adaugă comisarul. Guvernul a înţeles că linii ferate trebuie închise – aruncatul la gunoi ca măsură neoliberală de eficientizare a costurilor. Atâta vreme cât coridoarele TEN-T nu sunt afectate, Comisia Europeană nu contestă nicio măsură. Însă în materie feroviară, linia principală TEN-T este cea care leagă Aradul (Curtici) de Constanţa. În rest, cu o mică excepţie pe ruta Calafat – Timişoara, guvernele, actual şi cele ce vor veni, se pot exprima liber: desfiinţare “cost effective”.

Însuşi Master Planul cerut de Bruxelles reprezintă incapacitatea guvernelor şi managementului corupt să conducă politici publice în transporturi. De ieri seara semnăturile sunt proaspete pe documentul de extindere a coridoarelor de transport european în Balcanii de vest, încheiat între reprezentanţii acestor state şi Comisia Europeană prin Directoratul General Transporturi. Mandatele coordonatorilor europeni ai coridoarelor TEN-T se vor extinde astfel şi în afara Uniunii Europene, pe teritoriile fostei Iugoslavii. Linia Budapesta – Belgrad, şi mai departe către Istanbul ori Salonic revigorează calea vechiului Orient Express şi… ocoleşte România.

Un capitol esenţial în dezvoltarea TEN-T este decarbonizarea. “Uniunea Europeană va oferi o susţinere mult mai mare căilor ferate”, declară pentru 2Celsius Network, Violeta Bulc. “Transportul rutier e responsabil pentru 70% din totalul emisiilor din transporturi, UE are nişte ţinte climatice, iar trecerea către susţinerea domeniului feroviar e logică”, spune comisarul.

“Decarbonizarea e o chestiune verticală, împreună cu comisarul Canete (comisarul european pentru energie şi climă, n.n.) am arătat că aceasta are nevoie de Uniunea Energetică europeană” (un document strategic european recent privind energia).

Evident, în acest context, crede Bulc, noile transporturi au nevoie de o piaţă deschisă – în sensul transparenţei şi nu al privatizării către patroni oligopolişti, combustibili alternativi şi electrificare curată şi, finalmente, sisteme de management bune. Legislaţia europeană deschide în acest sens căi noi pentru asigurarea transparenţei şi controlului surselor de ţiţei ori altor materii prime destinate rafinării: modificarea Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea benzinei şi a motorinei (FQD) prin DIRECTIVA (UE) 2015/652 A CONSILIULUI din 20 aprilie 2015 de stabilire a metodelor de calcul şi a cerinţelor de raportare a combustibililor. Alternativa evident mai curată rămâne în transporturile electrice.

Cele de mai sus se conjugă cu intenţiile declarate la Green Week în Bruxelles de către comisarul de mediu, Karmenu Vella: şi în transporturi, investiţiile verzi surclasează investiţiile gri. Scopul nu este doar reducerea emisiilor de CO2 ci integrarea capitalului natural chiar şi în proiectele de infrastructură feroviară: pasaje pentru marile mamifere, utilizarea arborilor şi arbuştilor pentru îndiguire sau delimitare şi altele.

Electrificarea transporturilor şi protecţia biosferei trebuie să rămână parte a aceleiaşi probleme; deja există contabilizări experimentale ale ecosistemelor, susţine Caroline Petersen de la UNDP la Green Week. Sistemul WAVES al Băncii Mondiale şi al Naţiunilor Unite ar putea câştiga aplicabilitate şi în UE.

Atunci, de ce s-ar desfiinţa căi ferate?

României i s-a cerut să îşi fructifice “potenţialul din viitor”, spune comisarul. De mai multe comentarii nici nu este nevoie, buna guvernanţă e prezumată, desigur. Şi încheie aceeaşi doamnă comisar:

“E uşor să desfiinţezi linii de cale ferată, va fi mult mai greu să le pui la loc”