Când confunzi Podgorica cu Priştina...

Viorica Dăncilă a comis recent două gafe diplomatice. Aflată la Podgorica, ea s-a arătat bucuroasă că e la Priştina. A mers, apoi, la Skopje şi n-a mai greşit locul, dar a declarat că e cel dintâi premier care vizitează Macedonia, deşi mulţi alţii fuseseră acolo înaintea ei. Dăncilă a fost, pe bună dreptate, criticată, fiindcă gafele veneau după altele, strict domestice. Ar mai fi de spus alte două-trei lucruri, despre impactul lor extern.

Primul e legat de regiune. Confuziile făcute de prima femeie care ocupă în România poziţia de premier sunt semnificative pentru nivelul cunoaşterii Balcanilor de Vest într-o ţară care e situată în vecinătate. Probabil că mulţi români ar face aceleaşi confuzii ca şi prim-ministrul în funcţie. Asta nu o scuză, desigur, pentru Dăncilă. E, însă, un fapt că, deşi fosta Iugoslavie era – înainte de 1990 – admirată de mulţi români, statele succesoare sunt – exceptând poate Serbia – mai degrabă ignorate. Întrucât şi Albania e parte a Balcanilor de Vest, să spunem că românii au privit de sus această ţară atât înainte, cât şi după căderea comunismului. Unii au descoperit ţările din regiune, ce-i drept, graţie turismului. În schimb, oamenii de afaceri români sunt mai degrabă rari la Tirana şi Belgrad, la Podgorica şi Priştina, la Skopje şi Sarajevo, iar cooperarea politică e redusă la minimum. Cunosc ambasadori ai României trimişi în regiune care fac adevărate minuni, cu un personal care cuprinde unul sau maximum doi diplomaţi. Asta în condiţiile în care misiunea UE din Bosnia şi Herţegovina e cea mai mare din lume, având circa 180 de angajaţi.

Al doilea lucru priveşte preşedinţia Consiliului UE, pe care România o va asuma în prima parte a anului viitor. Gafele dnei Dăncilă pică, din punctul acesta de vedere, foarte prost. Preşedinţia bulgară, tocmai încheiată, ca şi cea austriacă, abia începută, au făcut din Balcanii de Vest o prioritate. Toată lumea aşteaptă ca şi Bucureştiul să sprijine noua abordare a Comisiei referitoare la regiune. E neîndoielnic că vizita premierului român la Podgorica şi Skopje a fost gândită ca parte a acestui efort de sincronizare cu alte state-membre interesate de ţările care alcătuiesc Balcanii de Vest. Dosarele sunt complicate: Muntenegru şi Serbia au 31, respectiv 19 capitole de negociere deschise, Albania şi Macedonia tocmai au primit de la Consiliul European semnalul că ar putea începe şi ele negocierile la sfârşitul preşedinţiei române, Sarajevo aşteaptă recunoaşterea statutului de candidat cam tot atunci, iar Priştina speră să beneficieze, după o lungă aşteptare, de liberalizarea vizelor, pentru a discuta apoi despre o viitoare, foarte îndepărtată, aderare. Din nefericire – nu doar pentru ţara noastră, dar şi pentru cele din Balcanii de Vest – erorile comise de prim-ministrul român afectează credibilitatea întregii UE în regiune.

În fine, aş mai adăuga ceva. Prestaţia jalnică a Vioricăi Dăncilă în domeniul politicii externe contrastează cu expertiza de care dispun în privinţa regiunii nu doar celelalte state-membre UE, ci şi ţări precum Rusia, Turcia, China sau Arabia Saudită, foarte prezente în Balcanii de Vest. Cine are urechi de auzit să audă...