Când ar putea fi disponibile primele medicamente anti-COVID-19. De ce virusurile sunt mai greu de tratat
0
Premierul britanic Boris Johnson a anunţat recent crearea unui grup de lucru anti-coronavirus care să dezvolte medicamente antivirale pentru COVID-19 întrucât cel mai probabil vor exista şi alte valuri ale pandemiei. El speră să existe un astfel de medicament până în toamnă. Doar că virusurile nu sunt uşor de tratat spre deosebire de bacterii, relatează The Conversation, citat de BBC.
Motivul este că virusurile sunt mai versatile - sunt mai variate, evoluează rapid şi sunt mai greu de ţintit, arată sursa citată. În prezent formele grave de COVID-19 sunt tratate cu medicamente antiinflamatorii precum dexametazona şi tocilizumab (anticorpi monoclonali) ce reduc riscul de deces, dar nu există încă medicamente antivirale specifice.
Procesul de dezvoltare a unor medicamente antivirale durează ani de zile întrucât etapele sale presupun o muncă laborioasă de identificare a compuşilor chimici care să ţintească virusul, iar apoi acestea să fie testate pentru eficienţă şi siguranţă. Este unul dintre motivele pentru care cercetătorii examinează potenţialul unor medicamente deja disponibile inclusiv contra altor boli provocate de virusuri.
Doar că, spre deosebire de antibioticele cu spectru larg pentru tratarea unei game mari de infecţii bacteriene, medicamentele antivirale rareori dau rezultate contra mai multor tipuri de virusuri. De pildă, remdesivir, dezvoltat iniţial pentru virusul hepatitei C, a fost luat în calcul şi pentru tratarea COVID-19 - ulterior însă, testele clinice au arătat o eficienţă redusă contra noului coronavirus.
Iar motivul pentru aceste acţiuni limitate este că virusurile sunt mult mai diferite între ele decât bacteriile - inclusiv prin modul în care depozitează informaţia genetică (unele sub formă de ADN, altele de ARN). Spre deosebire de bacterii, virusurile au mai puţine proteine proprii ce pot fi ţintite cu medicamente. Or, acestea din urmă funcţionează doar dacă pot fi îndreptate către o ţintă. Virusurile sunt însă dificil de ochit precis, întrucât ele se replică în interiorul celulelor prin deturnarea maşinăriei noastre celulare.
Ca să funcţioneze, un medicament ar trebui să ajungă în celulele infectate şi să acţioneze asupra proceselor esenţiale pentru bunul mers al organismului uman. Doar că, deloc surpinzător, adesea există daune colaterale asupra celulelor, experimentate ca efecte adverse.
Ar exista şi posibilitatea de a ţinti virusul şi înainte de ajunge să se replice în celule doar că şi în acest caz apar dificultăţi - din cauza naturii învelişului proteic (capsida) virusului extrem de solid care îi permite să reziste unor condiţii ostile de mediu în călătoria sa către o celulă - doar când ajunge la gazda sa, învelişul virusului se descompune eliberând conţinutul şi informaţia genetică.
Acest proces ar putea fi un punct vulnerabil în ciclul de viaţă al virusului însă el este foarte bine bine controlat.
În ciuda acestor dificultăţi, au putut fi dezvoltate tratamente pentru virusul gripal şi pentru HIV - unele dintre ele iau la ţintă procesele replicării virale şi asamblarea învelişului proteic. Şi nu e ca şi cum aceste ţinte ale tratamentelor nu au fost identificate şi la coronavirusuri. Totuşi, producerea unor noi medicamente este un proces îndelungat în timp ce virusurile suferă mutaţii rapid. Astfel că un virus în evoluţie are toate şansele să dezvolte rezistenţă la medicamente.
O problemă suplimentară în combaterea virusurilor este faptul că unele dintre ele - cum sunt HIV, cel herpetic şi HPV - pot intra într-o stare de latenţă - ele nu se mai replică în celulele infectate şi doar informaţia lor genetică mai e prezentă. Iar în acest caz medicamentele ce împiedică replicarea virusului sau îndreptate către învelişul său proteic nu mai au practic o ţintă, astfel că virusul supravieţuieşte.
Când simptomele reapar, este necesar din nou un tratament - acesta creşte riscurile dezvoltării rezistenţei la medicamente pentru că virusul are timp să evolueze şi să selecteze mutaţii.
Deşi cercetătorii au început să studieze şi să înţeleagă ciclul coronavirusurilor, există semnale că acestea pot persista timp îndelungat în organism, mai ales la pacienţii cu imunitate slabă, ceea ce înseamnă potenţial pentru producerea unor tulpini mai rezistente la tratamente.
Se încarcă comentariile...
