Kozak s-a întors la Chişinău după ce în 2019 a
mediat relaţia dintre ACUM şi PSRM, aducându-i la aceeaşi masă pe Maia Sandu şi
Igor Dodon, într-o alianţă politică ce a condus la debarcarea oligarhului
Vladimir Plahotniuc. Sigur, prezenţa lui Kozak vine pe fondul unei poziţii pragmatice
a preşedintelui R. Moldova vis a vis de Moscova, ceea ce ar trebui să presupună
o relaţie de tip win-win. De altfel, atât în campania prezidenţială sau cea
parlamentară, Maia Sandu s-a arătat deschisă unei întâlniri cu Vladimir Putin.
CheckMedia - Analiză Video:
Cum încearcă Rusia să blocheze
interesele R. Moldova
Cât de dispusă este Rusia să satisfacă interesele R.
Moldova pe baza unei relaţii bilaterale corecte? Aproape deloc, în ciuda unor
mesaje neutre venite pe unele canale de presă controlate de Kremlin, privind
parcursul european al Chişinăului.
Cele două rânduri de alegeri amintite mai sus scot R. Moldova pentru prima dată dintr-o zonă
geopolitică gri, Chişinăul făcând, cel puţin pentru moment, un pas către Vest,
lucru privit cu suspiciune de către Rusia, motiv pentru
care va face tot posibilul de a bloca punerea în practică a unor proiecte
strategice, în special cele care vizează interconectarea auto şi energetică a
R. Moldova cu România. În această cheie trebuie privită şi declaraţia
lui Kozak, care, la scurt timp după întrevederea cu Sandu, a afirmat că ''Federaţia
Rusă este dispusă să ajute Republica Moldova, dar nu în detrimentul intereselor
sale naţionale”.
De altfel, acelaşi Kozak transmite Chişinăului că dosarul
separatist ''este problema voastră internă. Republica Moldova şi Transnistria
trebuie să ajungă la un acord. Suntem gata să acordăm asistenţă, dar Rusia nu
va avansa propriile ei condiţii. Aceasta nu ţine de competenţa noastră, este o
chestiune internă, care trebuie rezolvată, de asemenea, pe plan intern''. Practic, prin acest narativ folosit inclusiv
în ceea ce priveşte mişcările separatiste din estul Ucrainei, Rusia încearcă să
se metamorfozeze din stat agresor într-un
mediator al păcii. Evident că, perpetuarea acestor mesaje, fără reacţii ferme
din partea autorităţilor şi a societăţii civile vor reuşi, mai devreme sau mai
târziu, schimbarea mentalului colectiv.
În chestiunea depozitelor militare din Transnistria,
Kozak a lăsat de înţeles că Moscova ar fi “interesată” de distrugerea muniţiilor de la Cobasna, care
reprezintă un procent însemnat din armamentul retras din Europa de către Moscova odată cu destrămarea Pactului de la
Varşovia. Acest armament a reprezentat o adevărată afacere profitabilă pentru
sistemul de putere de la Kremlin, fiind vândut ilegal de către oligarhi sau
mafia rusă către numeroase zone de conflict, în special în Africa şi Orientul
Mijlociu. Puţin probabil ca Rusia să
dorească cu adevărat soluţionarea acestui dosar, însă ar putea fi deschisă catre
reducerea armamentului depozitat, încercând astfel să evite explozia unor
depozite de muniţie învechită, ceea ce ar pune-o într-o ipostază incomodă.
Astfel de catastrofe, soldate cu pierderi de vieţi şi chiar mutarea populaţiei
civile, sunt prezente în istoria recentă a Rusiei, după ce în 2019 un asemenea
depozit a explodat în regiunea Krasnoiarsk, iar în 2020 scenariul s-a repetat
în Riazan.
Nu în ultimul rând, dispariţia totală a depozitelor
din Cobasna ar presupune retragerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse din
Transnistria (GOTR), lucru cerut inclusiv de Maia Sandu în campania electorală.
GOTR reprezintă o reminişcienţă a Armatei a 14-a şi
este dincolo de discursul rus o forţă de intervenţie rapidă în regiunea Odesa
sau la graniţa cu România, motiv pentru care Moscova nu are niciun interes real
în ceea ce priveşte retragerea sa.
Totodată, prin deschiderea sa faţă de Chişinău, Rusia
ar putea folosi Moldova ca un cal troian în construirea dosarului geopolitic al
Europei de Est în relaţia cu Occidentul, printr-o atitudine soft, arătând că
este dispusă dialogului. În acelaşi timp, în ciuda promisiunilor, nu va face
nimic semnificativ pentru schimbarea situaţiei de facto în ceea ce priveşte
Transnistria, încercând prin dialogul cu R. Moldova să slăbească solidaritatea
dintre aceasta şi Ucraina, respectiv Georgia.
Cel mai probabil, punerea în practică a capcanelor
ruse pentru R. Moldova va cunoaşte o formă hibridă, îmbinând paliere precum cel
politic, economic, diplomatic, informaţional sau societal, cel din urmă prin
orchestrarea unor presiuni interne, la nivelul societăţii civile filoruse.
Astfel, spre exemplu, Congresul Comunităţilor Ruse din R. Moldova s-a grăbit să
o apostrofeze pe Maia Sandu pentru participarea în cadrul summitului Platforma
Crimeea, cerându-i să-şi retragă “imprudenta” semnătură a declaraţiei comune a
participanţilor la Kiev.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
13 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Adică, pe înțelesul tuturor, România să ajungă la un acord cu Ialomița dacă vrea să mai rămână în România sau nu.
De aia a fost invitat Kozak azi repetat la Chisinau cam des si de aia Kulminski nu poate de bine si inainteaza demersuri Kievului privind prelungirea valabilitatii placutelor transnistrene de inmatriculare in circuitul auto international... acum stim.
Al patrulea an prelungire ce Chisinau docil pentru interesele ruse in RM. Ma bucura pozitia ferma a Ukrainei macar ca Basarabia nu are de unde pentru mine.
Jos labele jegoase de slavi de pe Basarabia! Maia Sandu sa le dea placutzele suedeze la emisari lu Vladutz! Moskova crede ca i se cuvine totul, ca e mare si tare doar ca , Dumnezeu nu da cu paru....
Placuta suedeza "maicii Rusia"...?...nu ar fi rau...politica rusa in Europa si in particular in privinta "chestiunii basarabene"...se rezuma la doua maxime..."divide et impera" sau " scopul scuza mijloacele"....
Vezi toate comentariile (13)