Care sunt proiectele care vor schimba faţa Europei VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Podul Oresund Foto: EPA/EFE
Podul Oresund Foto: EPA/EFE

Legăturile feroviare dintre nordul şi sudul Europei au revenit în atenţia oficialilor europeni, care intenţionează să facă investiţii masive pentru a asigura un transport rapid şi modern la nivelul continentului.

Nouă coridoare principale de legătură fac obiectul unor investiţii europene, însă piesa principală a strategiei este reprezentată de „coridorul scandinavo-mediteraneean”, care porneşte din Suedia şi Finlanda, trece prin  Danemarca, Germania, Austria şi ajunge, în sud, în Italia, notează „The Economist“.  

Acest program, finanţat în comun de Uniunea Europeană şi de state membre, include electrificarea liniilor ferate, modernizarea porturilor şi cele mai mari două proiecte de inginerie de pe continent.

Până acum, cel mai important progres a fost realizat la capătul de nord al rutei. Legătura Oresund, care constă în 16 kilometri de drumuri, căi ferate, poduri şi tuneluri din Malmo până în Copenhaga inauguraţi în 2000, a unit practic cele două oraşe într-o singură regiune.

Următorul pas este legarea lor de Hamburg printr-un tunel cu două linii feroviare şi o autostradă cu patru benzi pe sub strâmtoarea Fehmarn (Fehmarnbelt, în germană). Va fi vorba despre cel mai mare şantier de pe continent, după cum a explicat directorul adjunct al proiectului Fehmarnbelt, Lars Friis Cornett. Astfel, urmează să fie creată o nouă economie regională numită „STRING“.

Proiectul Fehmarnbelt a fost convenit de guvernul german şi de cel danez în anul 2007, iar în 2015 a fost aprobat de autorităţile daneze de planificare. Acum, rămâne doar ca responsabilii germani din domeniul planificării să-i dea undă verde până în 2020, când este prevăzută începerea construcţiei. În ciuda unor proteste, autorităţile sunt încrezătoare că totul va fi gata până anul viitor. 

Finanţată de guvernul danez, care îşi va recupera banii din taxele de trecere, construcţia va implica scufundarea unor mari secţiuni de unităţi de tunel pe fundul mării. Când va fi finalizat, în 2028, acesta va fi cel mai lung tunel scufundat din lume. 

Călătoria cu trenul de la Hamburg la Copenhaga va dura două ore şi 40 de minute. Totodată, constructorii se aşteaptă ca în 2030 traficul rutier de-a lungul strâmtorii să fie mai mult decât dublu faţă de cel din 2011.

Din Hamburg, călătoria spre sud decurge fără probleme pe autostrăzile din Germania şi cu trenurile de mare viteză. Dar apoi ritmul scade dramatic. Din Innsbruck, în Austria, spre Fortezza, Italia, trenurile traversează pasul Brenner, unde 40% din tot traficul transalpin se face de-a lungul unui culoar îngust şi abrupt. 

Tunelul Brenner, finanţat în proporţie de 40% de UE şi restul de către guvernele austriac şi italian, cu o lungime de 64 de kilometri de la Innsbruck la Fortezza, va fi cel mai lung din lume când va fi deschis în 2026. 

Specialiştii spun că acesta ar putea transforma profund comerţul intra-european prin creşterea numărului zilnic de trenuri care tranzitează zona de la 240 pe zi la 591.

Apoi, de la Fortezza, viteza de călătorie creşte datorită reţelei feroviare italiene. Însă investiţiile s-au oprit la Napoli. Zona de sud este prea săracă pentru a-şi dezvolta infrastructura.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite