Europa

articolul anterior articolul urmator

Cazul Tirolului de Sud şi sperietoarea lui Tokes

18
29 Jul 2013 10:34:31
Cristian Unteanu

La ce se referea L.Tokes când evoca modelul protectoratului austriac pentru Tirolul de Sud, ca exemplu pe care Ungaria premierului Viktor Orban ar trebui să-l aplice în cazul regiunii româneşti a Transilvaniei?

În 2006, aproape toate semnăturile primarilor din regiunea italiană trimit o petiţie către Parlamentul de la Viena, solicitând ca în noua constituţie a acestei ţări să figureze în mod explicit rolul Austriei ca putere protectoare a cetăţenilor din Tirolul de Sud. Era punctul culminant dintr-o lungă şi foarte complicată bătălie istorică a populaţiei germanofone majoritare a zonei respective, marcată prin aspiraţii independentiste care se doreau transformate în ceea ce ei denumeau Statul Liber al Tirolului de Sud sau, pur şi simplu, realipirea la Austria...mesajul de forţă al partidelor de dreapta din regiune, mai ales al celui naţionalist Die Freiheitlichen et Sudtiroler Freiheit. 

Regiunea a fost austriacă până în 1919, ataşată Italiei în termenii Tratatului de la Saint-Germain-en-Laye, după finele celui de-al doilea război mondial şi redenumit Venezia Tridentina. Urmează, începând cu 1922, o încercare fără succes a regimului fascist de a impune o  „italienizare” a zonei, prin folosirea obligatorie şi unică a limbii italiene în şcoli. Conform propunerilor senatorului fascist Ettore Tolmei din 1923, chiar şi toponimia germană urma să fie complet suprimată şi înlocuită cu noi denumiri, cele conţinute în dicţionarul „Portunario dei nomi locali dell'Alto Adige” al cărui autor era chiar Tolemei...

După cel de-al doilea război mondial, teritoriul rămâne în componenţa Italiei, dar puterile aliate impun şi un tratat de protecţie al minorităţii de limbă germană, oferind un statut de reală autonomie acestei provincii prin Acordul De Gasperi-Gruber din 5 septembrie 1946. Numai că de Gasperi, Preşedintele Consiliului de Miniştri italian, pentru a putea extinde prerogativele regiunii autonome şi către cetăţenii de origine italiană, a extins contururile regiunii, ceea ce a pus etnicii germani în minoritate. Reacţia a fost extrem de dură şi astfel, în anii '60, a fost creată mişcarea teroristă independentistă BAS (Befreiungsausschuss Südtirol - Comitetul pentru eliberarea Tirolului de Sud) care propunea soluţia luptei armate pentru ataşarea teritoriului la patria-mamă, Austria.

Lucrurile s-au tensionat extrem de mult astfel încât, în 1967, pe motivul recrudescenţei mişcărilor teroriste în regiunea respectivă şi al sprijinului invocat de separatişti ca venind din partea unor foarte importanţi oameni politici austrieci, Italia anunţa că va utiliza dreptul său de veto la cererea Austriei de integrare în Comunitatea Europeană. Un veto care urma să fie menţinut atât timp cât Austria nu avea să dovedească că teritoriul său nu servea drept bază logistică de sprijin pentru mişcările teroriste separatiste, în principal pentru BAS.

Numai că soluţia lui de Gasperi s-a dovedit extrem de solidă şi a rezistat timpului, în momentul actual, regiunea compusă din cele două provincii fiind nu numai exemplul de cea mai extinsă autonomie din Europa, dar şi unul de perfectă colaborare intercomunitară, conducerea administrativă a regiunii trecând de la un an la celălalt, în grija uneia din cele două comunităţi. Aveţi aici un document de sinteză asupra modului în care s-a derulat procesul care a dus la acordul final din 1972 între Austria şi Italia, pe tema autonomiei şi, mai ales, veţi vedea ce înseamna exact aceasta...făcând o comparaţie cu drepturile şi privilegiile pe care le-a obţinut în România minoritatea maghiară. Citiţi cu atenţie şi veţi vedea că drepturile cerute şi obţinute prin documentul respectiv au fost integrate demult în baza de lucru pe care s-au realizat legislaţiile contemporane în domeniu. Iar principiul cel mai interesant este al unei regiuni care înglobeaza cele două comunităţi, care reuşesc nu numai să supravieţuiască împreună, ci să constituie şi un model de înaltă reuşită economică. 

Este absolut evident că legislaţia europeană cea mai avansată în domeniu EXISTĂ ŞI ESTE APLICATĂ în România anului 2013, dar asta nu înseamnă că este rezolvată problema în mintea unor oameni ca europarlamentarul român din grupul PPE,  Laszlo Tokes, alături de colegi de-ai săi din dreapta ultra-naţionalistă europeană. Veţi vedea că acum, înainte de europarlamentare, va reînflori discursul extremist naţionalist, foarte bun şi producător rapid de rezultate pe timp de criză. Numai atât? 

Nu, pentru că, în spate, fiţi atenti la acest scenariu, există de mult timp un PLAN B. Este imposibil să ne imaginăm că între ţări UE şi membre NATO se pot naşte conflicte teritoriale sau se poate ca cineva să spere la naşterea unor ţări formate din reunirea prin forţă a unor teritorii asupra cărora există revendicări istorice. Aşa e, dar dacă se rupe UE? Dacă sistemele actuale intră în colaps şi apare posibilitatea îndeplinirii vendettei istorice? Jocurile zilei de azi sunt rezultatul unor gândiri şi pregătiri minuţioase, de decenii. Acum, profitând din plin de momentul tulbure al crizei, pescuitorii specializaţi au ieşit la treaba şi anunţă viitoarea culoare a jocului.

Ignoraţi acest mesaj dacă vi se pare absurd sau ridicol. Dar să ştiţi că unii nu-l ignoră şi-şi construiesc viitorul pe această bază.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Mandy
29.07.2013, 12:51:03

Comentariu considerat abuziv.

ssssss
29.07.2013, 13:51:14

Bai securistule ! Ce tot o dai inainte cu zeroul numit Tokes,si uiti sa vorbesti de un nenorocit care din pacate este premier si care spune ca Romania trebuie sa recunoasca Kosovo.Recunoasterea statului Kosovo ar fi cu adevarat o lovitura data Romaniei si o bucurie teribila pentru Udmr.

+1 (3 voturi)
_ Alex
29.07.2013, 15:30:09

Statutul regiunii Kosovo nu are nici o legatura cu Romania sau cu parti din Romania. Kosovo, alaturi de Voivodina au fost incluse in Republica Socialistă Federativă Iugoslavia ca regiuni autonome, alaturi de alte șase republici socialiste: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Slovenia si Serbia. Termenul care trebuie retinut aici este FEDERATIVA! Iugoslavia a fost de la infiintare o federatie de state si regiuni autonome ceea ce nu este cazul Romaniei.

+5 (5 voturi)
ionel moldovan
29.07.2013, 15:32:01

Comentariu considerat abuziv.

Vanatorul/d.c.
29.07.2013, 16:27:45

D-ul Unteanu, e hotarat sa nu mai rateaze nici o ocazie atunci cand are sansa de a se ridiculiza..la comanda politica..! A devenit efectiv un "artificier" media al USL, un scrib a carei singura menire aici pe blogg e sa arunce fumigene si petarde antieuropen sau nationaliste, poate, poate da Domnul si nu mai vedem cum infractorii in solda carora se se afla duc tara de rapa cu..guvernarea lor penala..!

-3 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (18)