Ce făceau ceilalţi europeni când, la noi, Grindeanu adopta, apoi abroga vestita ordonanţă 13

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Membrii Camerei Comunelor hotărau – cu 498 de voturi pentru şi 114 contra – declanşarea procesului de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, la mai bine de 7 luni de la referendumul organizat de Cameron.

Marine Le Pen invoca Brexit-ul şi victoria lui Trump ca prefaţă a victoriei sale la prezidenţiale, în vreme ce François Fillon se vedea obligat să explice de ce şi-a angajat soţia ca asistentă parlamentară şi a plătit-o cu 800.000 de euro, deşi ea n-a lucrat nimic.

Olandezii decideau că operaţiunile de numărare şi agregare a voturilor din următoarele alegeri vor fi făcute manual, şi nu cu calculatoare, pentru a evita orice vulnerabilitate în gestiunea scrutinului, inclusiv intervenţii răuvoitoare ale ruşilor.

În schimb, opoziţia albaneză cerea cu insistenţă introducerea votului electronic, pentru alegerile din 18 iunie, acuzând guvernul că n-ar accepta ideea, fiindcă vrea să trişeze.

Ministrul de Interne de la Roma semna cu liderii comunităţii musulmane din Peninsulă un acord, care prevede ca în moschei să se folosească doar italiana.

Trei mii de austrieci protestau împotriva unui proiect de guvern care ar urma să interzică burqa şi niqab.

Petro Poroşenko anunţa un referendum despre intrarea Ucrainei în NATO.

Igor Dodon, aflat în vizită la Bruxelles, declara că nu e de acord cu deschiderea unui birou de legătură al Alianţei Nord-Atlantice la Chişinău.

Lituanienii primeau pe teritoriul lor câteva sute de soldaţi germani, parte a unui batalion multinaţional al forţelor NATO.

Cehii aflau că un conaţional de-al lor a fost condamnat la 23 de ani de închisoare în Sudan, sub acuzaţia de spionaj, deşi el se afla acolo ca membru al unei congregaţii religioase.

Vaticanul critica decizia lui Donald Trump de a ridica un zid între Statele Unite şi Mexic.

Parlamentarii europeni votau ridicarea vizelor pentru georgienii care vor să călătorească în cele 28 de state-membre ale UE.

Letonii construiau primii 23 de kilometri dintr-un gard – înalt de 2,7 metri – între ei şi ruşi, care ar trebui să oprească imigraţia ilegală.

Grecii mutau zeci de refugiaţi din tabăra de la Moria, din insula Lesbos, după ce trei dintre cei veniţi să caute adăpost acolo muriseră, în decurs de o săptămână.

Ciprioţii cereau Naţiunilor Unite pregătirea – pentru luna martie – a unei noi runde de discuţii, în vederea reunificării insulei.

Sârbii şi kosovarii continuau să se acuze reciproc că blochează dialogul moderat de Bruxelles.

Angela Merkel vizita Turcia, pentru prima dată după puciul eşuat din vara trecută, în vreme ce Vladimir Putin mergea în Ungaria, la amicul său Orban Viktor.

Premierul regiunii francofone din Belgia, socialistul Paul Magnette, care a devenit cunoscut după ce s-a opus semnării CETA, declara că ar fi de dorit ca Polonia, Ungaria, Bulgaria şi România să părăsească Uniunea Europeană.

Macedonenii din partidul lui Nikola Gruevski le reproşau ambasadorilor din UE şi SUA că se amestecă în treburile interne ale ţării.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite