Ce făceau ceilalţi europeni în timp ce noi votam

Pe 11 decembrie, s-a ţinut al optulea scrutin legislativ din România postcomunistă. Cum a fost şi al treilea de la intrarea noastră în UE, poate merită să vedem ce făceau ceilalţi europeni în zilele din urmă.

Angela Merkel a anunţat că mai vrea un mandat la Cancelarie şi a propus ca vălul islamic să fie interzis în Germania.

Premierul Mark Rutte le-a cerut omologilor europeni să confirme că Acordul de Asociere UE-Ucraina, respins prin referendum în Olanda, nu va conduce la aderarea Kievului la Uniune şi nici la ajutor militar pentru ucraineni.

Forţele aeriene din Elveţia au decis ca, de la 1 ianuarie 2017, să asigure permanenţa 7 zile din 7, în condiţiile în care, până acum, în weekend luau pauză.

Ministerele de apărare din Letonia şi Rusia au confirmat că au purtat discuţii despre consolidarea securităţii regionale.

Premierul sârb s-a întâlnit la Belgrad cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi a declarat că Serbia nu va fi niciodată un inamic al Rusiei.

Preşedintele Ciprului l-a primit pe omologul său francez, care i-a promis sprijin în negocierile referitoare la reunificarea insulei, care au făcut progrese importante în ultimele luni.

Guvernul spaniol a sărbătorit 38 de ani de la adoptarea Constituţiei, iar extrema-stângă a cerut una nouă.

În Islanda, Partidul Piraţilor a eşuat în încercarea de a forma o majoritate, prelungind astfel criza post-electorală.

Nici bulgarii nu reuşesc să aleagă un nou cabinet, după demisia lui Boris Borisov de luna trecută.

Guvernul de la Bratislava a explicat că, în cele şase luni de preşedinţie slovacă a UE, nu s-a ajuns la un acord referitor la gestionarea migranţilor ajunşi în Sudul Europei.

Trei miniştri austrieci au cerut Comisiei Europene să plafoneze alocaţiile familiale la nivelul ţării de origine a fiecărui muncitor care nu lucrează acasă, ci într-un alt stat UE.

Parlamentarii portughezi au început o dezbatere despre eutanasie.

Premierul ceh şi-a felicitat colegii din parlament pentru adoptarea unei legi anti-fumat, care i-a iritat foarte tare pe producătorii de ţigări.

Şeful executivului italian a demisionat, după eşecul referendumului prin care voia să modifice 37 de articole din Constituţie, iar locul său a fost luat de fostul ministru de externe, Paolo Gentiloni.

Prim-ministrul francez, Manuel Valls, şi-a prezentat şi el demisia, pentru a intra în cursa prezidenţială din mai 2017, fotoliul său de la Matignon fiind ocupat acum de către Bernard Cazeneuve, care a deţinut portofoliul Internelor.

Lituanienii au, la rândul lor, un nou premier, Saulius Skvernelis, care şi-a propus să stopeze exodul tinerilor din ţară.

Curtea Supremă din Marea Britanie va judeca, la începutul lui 2017, recursul introdus de guvernul May, după ce un tribunal a decis că Parlamentul trebuie să se pronunţe în privinţa ieşirii din UE.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că o Europă cu mai multe „orbite” (nu se mai vorbeşte despre „viteze”) ar fi „o oportunitate, nu o tragedie”.

Guvernul de la Sarajevo a reafirmat că vrea să obţină la anul statutul de ţară candidată la integrarea în UE.

Un tribunal din Grecia a blocat extrădarea a cinci soldaţi turci, care s-au exilat după lovitura de stat eşuată din iulie.

Un judecător suedez a condamnat un cetăţean irakian, pentru că acesta a postat pe facebook fotografii în care apărea alături de victime ale califatului sunnit.

Orban Viktor a fost la Satu Mare, ca să susţină candidaţii UDMR în alegeri.

Macedonenii şi transnistrenii au votat şi ei duminică, primii – pentru un nou legislativ, ceilalţi – pentru un alt preşedinte al unei republici nerecunoscute de vreun membru al ONU.