Ce urmează pentru economia cipriotă

Ciprioţii au protestat în repetate rânduri faţă de propunerea de suprataxare a depozitelor bancare

Parlamentarii de la Nicosia au respins împrumutul de la UE şi FMI, iar acum caută alternative pentru a evita colapsul.

Viitorul economiei cipriote şi al celei europene rămâne incert, după ce parlamentarii de la Nicosia au respins marţi seară condiţiile împrumutului oferit de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Cea mai controversată dintre cerinţe era naţionalizarea parţială a depozitelor populaţiei, măsură fără precedent la nivel mondial de la izbucnirea crizei.

Parlamentarii au motivat refuzul de a confisca o parte din depozitele bancare prin normele comunitare, care protejează toate depozitele de până la 100.000 de euro. 

Însă, fără împrumutul în valoare de 10 miliarde de euro, statul se îndreaptă către faliment suveran. Tensiunile s-au resimţit şi pe pieţele internaţionale, iar cursul euro a oscilat în funcţie de veştile de pe axa Nicosia-Bruxelles.

După ce au apărut informaţiile privind eforturile ciprioţilor de a găsi noi soluţii, euro s-a apreciat faţă de dolarul american pentru prima dată în cinci zile. Incertitudinile s-au reflectat însă şi în cursul leului, care s-a depreciat miercuri. Cursul de referinţă afişat de Banca Naţională a României a fost de 4,4179 lei/euro. 

Biserica îşi dă averea pentru stat

Guvernanţii nu sunt însă singurii care caută soluţii pentru economiei. Patriarhul Chrysostomos al II-lea, liderul Bisericii Ortodoxe din Cipru, a pus averea bisericii la dispoziţia autorităţilor, cu condiţia ca banii să fie folosiţi pentru achitarea datoriei publice a statului.

În ciuda votului negativ, parlamentarii nu au anunţat o decizie fermă în ceea ce priveşte taxarea depozitelor. În forma iniţială, ea se aplica cu un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele mai mari de acest prag. Ciprioţii au elaborat mai multe alternative pentru această taxă, cu scopul de a scuti depozitele mici. 

Astfel, Ciprul are acum în faţă două scenarii: fie creditorii internaţionali demonstrează mai multă flexibilitate şi acordă împrumutul, dar în alte condiţii, fie statul trebuie să se descurce fără ajutorul instituţiilor internaţionale. Prima variantă depinde de ţinta asumată de stat şi acceptată de creditori în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice.

Economiştii propun ca UE şi FMI să permită ca datoria Ciprului să urce la 120% din PIB – un nivel similar a fost acceptat şi pentru Grecia, atunci când a primit primul împrumut de urgenţă. Astfel, autorităţile ar avea mai mult spaţiu de manevră, iar măsurile de austeritate aplicate nu ar mai fi atât de drastice, riscând să „sugrume” creşterea economică. 

UE face presiuni pentru acceptarea împrumutului

În cea de-a doua variantă, dacă Nicosia alege să întoarcă spatele instituţiilor internaţionale, consecinţele pe termen scurt vor fi semnificative. Nicosia va apela cel mai probabil la alte măsuri de austeritate pentru a aduce bani la bugetul de stat. Însă sistemul bancar va fi grav afectat. Banca Centrală Europeană nu va mai împrumuta băncile cipriote dacă statul nu ia creditul pentru recapitalizarea sistemului, a anunţat Joerg Asmussen, negociatorul-şef al instituţiei pentru Cipru.

„Putem furniza lichiditate doar pentru băncile solvabile, or solvabilitatea băncilor cipriote nu mai poate fi luată de sigură dacă un program de asistenţă nu va fi aprobat în curând, ceea ce ar permite recapitalizarea rapidă a sectorului bancar”, a declarat Asmussen pentru publicaţia germană „Die Zeit”. 

Misiunea FMI la Nicosia, condusă de o româncă

După ce Parlamentul a respins condiţiile acordului de asistenţă financiară internaţională, guvernanţii de la Nicosia au reluat imediat negocierile cu reprezentanţii creditorilor internaţionali. Miercuri, preşedintele Nicos Anastasiades a discutat iar cu misiunea comună, formată din reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene. 

Misiunea Fondului în Cipru este condusă de românca Delia Velculescu, economist-senior în cadrul departamentului pentru Europa al FMI. Velculescu este unul dintre cei mai vechi oameni din FMI, unde lucrează de aproximativ 10 ani. Este foarte bine văzută de alţi economişti şi este considerată un profesionist desăvârşit.