Analiză realizată de Cristina Melnic*

Însuşi preşedintele Ucrainei a prezentat în cadrul discursului său în faţa Parlamentului României o serie de imagini dramatice din Bucea care vorbesc de la sine.

Între timp comunitatea internaţională a reacţionat dur şi pregăteşte o nouă serie de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, iar organizaţiile care apără drepturile omului, Human Rights Watch şi Amnesty International susţin că Bucea arată un tipar mai larg de crime de război realizate de Rusia în Ucraina.

De partea cealaltă, la Moscova, diplomaţia rusă împreună cu mass-media favorabilă Kremlinului, răspândesc în mod activ dezinformarea conform căreia masacrul civililor din regiunea Kiev ar fi „o insinuare a serviciilor ucrainene”. Mai jos poate fi consultată reacţia oficială a Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că masacrul de la Bucea este un „atac fals”, cu imagini „înscenate”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „secvenţa calendaristică a evenimentelor nu mărturiseşte în favoarea acestor acuzaţii”. În aceeaşi zi, Rusia a cerut convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu „provocarea flagrantă a radicalilor ucraineni la Bucea”. În continuare vom analiza dovezile care demontează fake-news-urile Rusiei în privinţa acestui subiect şi vom demonstra săvârşirea crimelor fără discernământ ale soldaţilor ruşi împotriva civililor din regiunea Kiev, respectiv Bucea.

Captură: RIA Novosti

După cum s-a văzut, Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a declarat că fotografiile şi videoclipurile publicate de la Bucea sunt „o provocare la adresa Rusiei”, iar în perioada în care oraşul a fost sub controlul Forţelor Armate Ruse, nici un civil nu a suferit vreo acţiune violentă. În opinia lor, dovezile acestor crime în masă împotriva civililor sunt necredibile fiindcă au început să apară abia în a patra zi de la eliberarea oraşului de către forţele ucrainene.

Deşi Ministerul Afacerilor Externe rus a susţinut în comunicatul său din Telegram că forţele ruse s-au retras din Bucea pe 30 martie, echipa de investigaţii Bellingcat a adunat dovezi din surse deschise care ridică întrebări cu privire la această cronologie, deoarece în dimineaţa zilei de 1 aprilie mass-media rusă Zvezda TV susţinea că soldaţii ruşi „au respins cu succes acţiunile forţelor inamice” pe lângă Bucea. În aceeaşi zi, pe Telegram a fost distribuit o înregistrare video în care secretarul Consiliului Municipiului Bucea, Taras Shapravsky, susţinea că oraşul încă este sub ocupaţie rusească.

În altă ordine de idei, contrar poziţiei ruse, imagini dramatice din Bucea, care arată persoane decedate în haine civile, au apărut pentru prima dată pe reţelele de socializare încă de la 1 aprilie.

Кадри 18+. Буча. Геноцид українського народу. pic.twitter.com/LKuRQY2UJ7

— KHERSON-KHARKIV (@KharkivKherson) April 1, 2022

Mai mult decât atât, după starea cadavrelor de pe străzi se poate pretinde că acestea zăceau de câteva zile. În susţinerea acestui argument, The New York Times a realizat o analiză a imaginilor din satelit care confirmă acest lucru, astfel trupuri ale civililor au fost detectate pe străzile din Bucea încă în urmă cu mai bine de trei săptămâni când armata rusă deţinea controlul asupra oraşului.

Breaking News: Satellite images refute Russia’s claim that the killing of civilians in Bucea, a suburb of Ukraine's capital, occurred after its soldiers had left town, a New York Times analysis found. https://t.co/2pDlly6EHs

— The New York Times (@nytimes) April 4, 2022

Chiar şi aşa, propagandiştii de la Kremlin infirmă implicarea armatei ruse în execuţiile în masă ale civililor din aşezările ocupate din regiunea Kiev. Spre exemplu, Alexander Koţ distribuie pe Telegram imagini şi videoclipuri prin care atrage atenţia publicului rus asupra faptului că trupurile civililor de pe străzile din Bucea poartă banderole albe – aceasta este culoarea banderolei folosită de armata rusă ca marcă de identificare – iar acest lucru indică faptul că aceşti oameni au trecut de partea armatei ruse şi ar fi fost împuşcaţi de forţele ucrainene pentru „colaborare” cu trupele ruse.

Totuşi există numeroase mărturii ale oamenilor care au supravieţuit ocupaţiei şi relatează faptul că armata Federaţiei Ruse a forţat populaţia civilă să poarte banderole albe, conform Reuters şi Suspіlne.Media. Iată, de asemenea, câteva dintre mărturiile înspăimântătoare ale localnicilor care au supravieţuit miraculos.

If you want to know the story behind these men's dead bodies, read the interview with someone who stayed with them in a bomb shelter...until Russian soldiers came and shot each of them who had served in 2014-2105, or even had a tattoo of Ukraine's trident. https://t.co/hneQeQywUi pic.twitter.com/yPKbmyJFX2

— Christo Grozev (@christogrozev) April 4, 2022

Conform estimărilor preliminare, cel puţin 300 de civili au fost ucişi în timpul ocupaţiei militare ruse doar la Bucea. Necesitatea înfiinţării unei anchete internaţionale despre masacrul de la Bucea şi crimele de război din alte zone a fost exprimată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, astfel Curtea Penală Internaţională şi autorităţile ucrainene vor putea colabora pentru a aduna dovezi şi a investiga crimele de război şi crimele împotriva umanităţii întreprinse de Federaţia Rusă în Ucraina.

*Cristina Melnic este cercetător asociat al Centrului de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.