Liderii europeni nu s-au înţeles asupra nominalizărilor la conducerea UE

Angela Merkel, Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, si prim-ministrul Maltei, Joseph Muscat FOTO Reuters

Cel mai important summit european a debutat miercuri seară sub auspiciile unor divergenţe privind cele mai înalte funcţii din instuţiile de la Bruxelles. Şefii de stat şi guvern din cele 28 de state membre au negociat propunerile de comisar european, şefia Consiliului UE, dar şi râvnitul post de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. Rezultatul a fost însă unul dezamăgitor, deoarece nu a fost luată nicio decizie.

UPDATE 06.00 „Din păcate nu am ajuns la un acord cu privire la o soluţie consensuală asupra pachetului de nominalizări. Vom continua să avem consultări, următoarea întâlnire fiind programată la 30 august. Este păcat că nu am reuşit astăzi, dar nu este dramatic”, a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul Summitului.

De asemenea, şi cancelarul german, Angela Merkel s-a arătat încrezătoare că la următoarea rundă de negocieri se va ajunge la un consens. „Sunt sigură că vom ajunge la un acord pas cu pas, etapă cu etapă”, a spus Angela Merkel.

UPDATE 04.00 Summitul de la Bruxelles s-a încheiat fără niciun acord privind numirea unui şef al diplomaţiei europene şi a preşedintelui Consiliului European, au anunţat surse europene, citate de AFP. În schimb, şefii de stat şi de Guvern ai Uniunii Europene au precizat că un nou summit pe această temă va avea loc la sfârşitul lunii august.

„Este mai bine să nu avem un acord, deoarece încă nu este posibil să ajungem la o înţelegere cu privire la pachetul de nominalizări”, a declarat preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

UPDATE 22.38 Traian Băsescu a anunţat într-un comunicat al Preşedinţiei că a purtat miercuri seară discuţii cu preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre propunerea de candidat pe care ţara noastră o va avansa pentru viitoarea structură a CE.  Totodată, Traian Băsescu a subliniat şi „exigenţele” pe care statele membre ar trebui să le aibă pentru propunerile la poziţiile de comisar european.

„Cei doi înalţi oficiali au discutat despre procesul de formare a noii Comisii Europene şi despre exigenşele pe care trebuie să le îndeplinească propunerile pe care le vor înainta statele membre în vederea ocupării viitoarelor poziţii de comisar european”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Partidul Socialist European solicită posturile de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi de preşedinte al Consiliului European, a afirmat Gianni Pittella, liderul grupului socialist din Parlamentul European.

„Am stabilit ca familia social-democrată să ceară funcţia de Înalt reprezentant şi cea de preşedinte al Consiliului European", a declarat, potrivit AFP, Gianni Pittella înaintea summitului de la Bruxelles.

Oficialul socialist a avansat numele ministrului italian de Externe, Federica Mogherini, şi cel al premierului Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt.

Conform Mediafax, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a avut o atitudine mai prudentă. „Avem mai mulţi candidaţi şi candidate, foarte concret - Federica Mogherini. Thorning-Schmidt este un nume vehiculat de mai mult timp. Dacă este pregătită să se prezinte, cred că socialiştii o vor susţine, dar este prematur, mai întâi trebuie să vedem dacă liderii PPE acceptă să ofere cele două funcţii", a adăugat Schulz.

Creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost confirmat în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene marţi, iar la conducerea Eurogrup probabil va fi numit conservatorul spaniol Luis de Guindos.

Întâlnirea de miercuri va marca o diviziune între statele occidentale şi cele estice în privinţa numirii Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe. Marele favorit, polonezul Radoslaw Sikorski a ieşit din cărţi luna trecută, după ce a fost implicat într-un scandal răsunător al unor interceptări ilegale. Cu toate acestea, premierul polonez Donald Tusk a anunţat la sosirea în Bruxelles că va susţine nominalizarea lui Sikorski ca şef al diplomaţiei UE. Într-un mesaj pe Twitter, prim-ministrul ceh şi-a afirmat susţinerea ministrului polonez de Externe, în defavoarea opţiunii propuse de socialiştii europene în persoana italiencei Mogherini.

De cealaltă parte, ministrul italian de Externe, Frederica Mogherini, se află în pole position pentru numirea în funcţia de Înalt Reprezentant, bucurându-se de o largă susţinere din partea socialiştilor europeni, între care preşedintele francez Francois Hollande. Şi premierul austriac, Werner Faymann, s-a declarat în favoarea numirii lui Mogherini. Criticii săi, cu precădere statele estice, i-au imputat ministrului italian de Externe a atitudine prea binevoitoare faţă de Rusia, ameninţând că vor bloca numirea ei.  Frederica a ales să călătorească la Kiev şi la Moscova, unde s-a întâlnit cu liderul rus, Vladimir Putin, căruia i-a lansat invitaţia de a participa la un eveniment UE organizat în Italia, în luna octombrie.  În plus, atât ea, cât şi guvernul de la Roma s-au opus adoptării unor sancţiuni mai dure împotriva Rusiei şi susţin construcţia gazoductului South Stream, care va aduce gaz rusesc în sud-estul Europei, fără a trece prin Ucraina. În contrucţia South Stream este implicată şi o firmă italiană.

Statele baltice şi Polonia au anunţat că nu vor tolera un şef al diplomaţiei cu afinităţi către Moscova.  Preşedintele României a declarat înainte de plecarea la Bruxelles că va susţine un candidat din estul Europei pentru funcţia de Înalt Reprezentant, fără a nominaliza.

Alternativa este Kristalina Georgieva, actualul comisar european pentru Ajutor Umanitar, fost oficial al Băncii Mondiale. Georgieva este un politician respectat în cadrul instituţiilor europene şi este considerată neutră din punct de vedere al geopoliticii. Cu toate acestea, se pară că Georgieva nu se bucură de susţinerea guvernului de la Sofia, grav afectat de crize interne. Analiştii cred însă că dacă Georgieva va fi susţinută de un număr important de state, Bulgaria nu va bloca numirea ei.

Juncker vrea mai multe femei în echipă

Noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut guvernelor naţionale din UE să propună mai multe femei pentru posturile de comisar european, în scopul menţinerii unui echilibru de gen în următorii cinci. Juncker a criticat, înainte de summitul european, absenţa candidaturilor din partea femeilor pentru formarea echipei sale şi a avertizat că va respinge componenţa noii Comisii la votul de învestitură programat pentru octombrie.

„Voi încerca să-mi formez echipa, dar nu va fi uşor, deoarece situaţia este dezamăgitoare în ceea ce priveşte candidaturile feminine“, a declarat el, într-o conferinţă de presă după ce a fost confirmat în funcţie de Parlamentul European.

Preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz a avertizat de asemenea că, dacă în echipa lui Juncker se vor regăsi „doar trei sau patru femei, cum este cazul în prezent, Comisia nu va avea majoritate în Parlament. Trebuie eliminat acest obstacol“, a adăugat Schulz.

Desemnarea membrilor Comisiei Europene este o prerogativă a fiecărui stat membru şi niciunul dintre liderii europeni nu pare dispus să accepte o alegere impusă, deşi fiecare guvern poate trimite trei propuneri. În ultimul mandat al Comisiei Europene, între 2009 şi 2014, nouă din cele 28 de funcţii erau deţinute de femei.

Noul şef al CE promite revitalizarea economică

Jean-Claude Juncker (foto), noul preşedintele al Comisiei Europene şi-a anunţat programul de guvernare în timpul mandatului său, care se va încheia în 2019. Cele mai aşteptate puncte au vizat agenda economică, extinderea Uniunii Europene şi acordul comercial de liber-schimb cu SUA.

Luxemburghezul s-a pronunţat pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. Juncker a pledat pentru investiţii în proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport. „Este necesară o reindustrializare a Europei“, a subliniat el.  „Nu vom reuşi acest lucru în detrimentul domeniului social“, a continuat el, adăugând că „economia trebuie să servească omul şi nu invers“ şi că domeniul social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene.

Aşa cum se vehicula pe culoarele instituţilor de la Bruxelles, Juncker a confirmat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deşi statele din Balcanii de Vest, precum Serbia, Albani sau Macedonia, au făcut progrese remarcabile în întrunirea standardelor de integrare în spaţiul european. De cealaltă parte, Juncker a anunţat că va pleda pentru  pentru intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere şi de parteneriat“ cu ţările din vecinătatea estică, în speţă Ucraina, Moldova şi Georgia.

Jean-Claude Juncker a declarat că Acordul de liber-schimb dintre UE şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, „nu va fi încheiat cu orice preţ“ şi a pledat pentru mai multă „transparenţă“ în negocierile dintre Bruxelles şi Washington, în contextul unui scepticism tot mai mare în rândul statelor europene faţă de acest tratat.