Conferinţa ONU asupra Climei, de la Madrid. Ecologiştii mizează pe Europa

Summitul asupra Climei (COP25), care ar trebui să pună bazele unei noi etape de acţiune climatică, a început luni la Madrid în prezenţa a 50 de şefi de stat sau de guvern şi a reprezentanţilor principalelor organisme internaţionale. Acest lucru s-a întâmplat după ce Brazilia nu a dorit să organizeze conferinţa, iar Chile a renunţat în ultima clipă s-o găzduiască după ce s-a confruntat cu o gravă criză socială.

La ceremonia de deschidere a celei de-a 25-a Conferinţe ONU asupra Climei au participat, între alţii, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, premierul spaniol în exerciţiu, Pedro Sanchez, noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul chilian al Mediului şi preşedinte al summitului, Carolina Schmidt. Mai sunt  prezenţi,  20 de prim-miniştri europeni, preşedinţii din Argentina, Costa Rica, Ecuador, Guatemala, Honduras şi Republica Dominicană, premierul marocan, Saadeddine Othmani, Prinţul Albert de Monaco şi preşedinta Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi. De asemenea au luat parte la reuniunea inaugurală a summitului, şefii principalelor instituţii europene (Comisie, Consiliul European şi Parlament) şi preşedinţii sau premierii a numeroase ţări africane şi asiatice. 

Prânz „ecologic“

Premierul spaniol în exerciţiu, Pedro Sanchez, a oferit un prânz "ecologic" şefilor de stat şi de guvern. Dacă pe agenda oficială nu figurează negocieri majore, în culise, timp de două săptămâni, experţii vor pregăti următoarea reuniunea, COP26 de la Glasgow din 2020, an decisiv pentru climă şi biodiversitate. La COP26 de la Glasgow din noiembrie anul viitor, statele vor trebui să-şi revadă ambiţiile climatice, aşa cum au promis-o la Paris când au semnat în 2015 acordul privind clima. În urmă cu 4 ani, statele au făcut o listă de aşa-zise "contribuţii determinate" . E vorba de planuri de acţiune stabilite de fiecare ţară pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste „contribuţii determinate“ trebuie amplificate în toate sectoarele la orizontul anului 2030 pentru a satisface promisiunile conţinute în acordul de la Paris. Problema este că nicio ţară din grupul G20 - cel al principalelor 20 de state dezvoltate şi emergente din lume - nu şi-a anunţat intenţiile pentru anul viitor la Glasgow. Mai mult de atât, unele, precum Japonia, evocă chiar posibilitatea să nu anunţe ambiţii mai mari.

„Green deal“

Apărătorii climei mizează pe Uniunea europeană, al treilea poluator mondial în spatele Chinei şi a Americii. Mulţi speră în rolul de pionier, de "locomotivă", al europenilor în contextul în care SUA s-au retras din acordul de la Paris. Problema este că şi în interiorul „Celor 28“ ambiţiile climatice sunt foarte variate. Pe termen lung, cu greu 24 de state din UE s-au angajat să atingă neutralitatea carbon în 2050. Pe termen scurt şi mediu, doar 8 ţări s-au angajat ca până în 2030 să-şi reducă cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră. Intrarea în funcţiune a noii Comisii europene ar putea da un imbold. Intr-adevăr, Ursula von der Leyen, preşedinta noii echipe de la Bruxelles, şi-a însuşit şi ea obiectivul de 55 de procente până în 2030. A repetat-o în discursul ei programatic de miercuri când şi-a exprimat dorinţa de a pune cap de priorităţi „tranziţia spre o planetă mai sănătoasă“. Rămâne acum de văzut dacă planul pe care l-a promis, „green deal“, care va fi prezentat pe 11 decembrie - adică în plină COP25, va beneficia de investiţii, bugete şi politici publice la înălţimea ambiţiilor.

Dosare sensibile

Două teme majore vor domina discuţiile din cadrul COP25 de la Madrid. În primul rând, pieţele internaţionale ale carbonului ale căror reguli trebuie renegociate după ce la Katowice, la COP24, nu s-a ajuns la niciun rezultat din cauza blocajului brazilian. Aceste mecanisme există din 2006 şi au fost create de protocolul dela Kyoto. Ele permit să se schimbe sau să se vândă între diversele state reduceri, cote de CO2, de gaze cu efect de seră.Al doilea dosar pe masă la COP25 este cel legat de„finanţarea pierderilor şi a prejudiciilor“. E vorba de impactul schimbărilor climatice la care lumea nu se va putea adapta. De exemplu, ridicarea nivelului mărilor şi consecinţele sale: pierderi de terenuri cultivabile, distrugeri de locuinţe, deplasări de populaţii. Dosarul este sensibil întrucât poate provoca tensiuni între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. În fine, ca în fiecare an, ca la fiecare COP de un sfert de secol încoace, o atenţie specială va fi acordată finanţării. Tările din Nord, adică cele bogate, au promis că vor mobiliza 100 de miliarde de dolari anual până în 2020 ca să le ajute pe cele din Sud, mai sărace, să facă faţă efectelor schimbărilor climatice. Potrivit ultimului raport OCDE - Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică - finanţările sunt în creştere dar nu au atins decât 71 de miliarde în 2017, ultimul an de referinţă.

Guvernatorul Băncii Angliei, trimis special al ONU 

Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, va conduce eforturile Naţiunilor Unite de a determina sectorul financiar să ia măsurile corecte legate de riscurile implicate de schimbările climatice, a declarat duminică secretarul general al ONU, Antonio Guterres, transmite Reuters. Guterres a spus că Mark Carney, al cărui mandat la conducerea Băncii Angliei  va înceta pe 31 ianuarie, ”va fi un pionier remarcabil în convingerea sectorului financiar să ia ăsuri în privinţa climei”. Carney a vorbit despre ”active blocate” – zăcăminte de cărbune, petrol şi gaze care s-ar putea devaloriza dacă lumea va renunţa ca carbon – şi a deplâns lipsa de transparenţă legată de efectul încălzirii globale pentru posibile investiţii de ordinul miilor de miliarde de dolari. Banca Angliei a anunţat că Mark Carney va încerca să imună ca impactul schimbărilor climatice să ocupe un loc central în raportarea financiară, managementul riscului li calcularea câştigurilor, înainte de un summit global care va avea loc la Glasgow în noiembrie 2020. Aproximativ 70 de ţări s-au angajat să compenseze în totalitate emisiilor de carbon cu măsuri precum captarea carbonului sau plantarea de copaci, până în 2050. Săptămâna trecută, guvernatorul băncii centrale germane, Bundesbank, Jens Weidmann, a declarat că măsurile legate de schimbările climatice sunt atribuţia guvernelor.  Dar noua şefă a Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a promis să discute problemele legate de sustenabilitate într-o evaluare strategiică viitoare.