Conflict şi divergenţe la sfârşit de eră, în relaţiile germano-ruse Merkel-Putin

Foto EPA EFE

La un an de la otrăvirea lui Navalnîi cu Novichok, vineri, 20 august, Cancelarul german Angela Merkel a avut ultima discuţie cu preşedintele Vladimir Putin din poziţie oficială, cu nici o lună înainte de părăsirea funcţiei de Cancelar, după 16 ani. Întâlnirea contondentă, timp de 3 ore, a cuprins toate temele controversate şi de divergenţă între cei doi lideri, cele două state, Occident şi Rusia, deopotrivă.

Chiar în acea zi, sancţiuni britanice şi americane au vizat şi pe pe cei 7 ofiţeri GRU implicaţi în supraveghere şi otrăvirea lui Navalnîi, iar cele americane au vizat, în acelaşi timp, companii şi transportatori implicaţi în construcţia Nord Stream 2. Agenda de divergenţe este atât de bogată încât unica ambiţie a liderului german este păstrarea unor canale de dialog, chiar dacă adevărurile neplăcute şi poziţiile opuse sunt reiterate constant în faţa lui Putin.

Relaţia ruso-germană. Angajare, interes reciproc sau divergenţe profunde.

Relaţia ruso-germană a fost tradiţional bună după căderea Zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei ca parte a Occidentului, a Uniunii Europene şi a NATO. Cancelarul Angela Merkel a făcut eforturi constante pentru a menţine relaţia şi a angaja Rusia, însă diferenţele şi contradicţiile au ajuns atât de profunde încât părţile s-au îndepărtat ca poziţii iar tentaţia de a menţine buna relaţie cu Rusia a avut reacţii dure şi la nivel european. Relaţia s-a stricat fundamental după anexarea Crimeii şi agresiunea militară din Estul Ucrainei în 2014. S-au adăugat uciderea cetăţenilor ruşi în Occident, ca operaţiuni speciale, inclusiv în Germania şi otrăvirea cu Novichok a lui Alexei Navalnîi, tratat în Germania şi reîncarcerat la revenirea sa în ţară.

Pe parcursul timpului s-a văzut şi diferenţa majoră de manieră şi stil a celor doi lideri, şi stilurile politice de abordare diferită, ba chiar şi neîncrederea profundă instalată între cei doi lideri, deşi Germania s-a menţinut pe toată această perioadă drept punctul de contact şi canalul cel mai potrivit european pentru tentativele de a raţionaliza politic şi de a determina reacţii mai acceptabile din partea lui Putin – vezi chiar transferul lui Navalnîi pentru tratament în Germania. Altfel, întâlnirea de vineri, 20 august, a fost acelaşi dialog al surzilor, reluare a poziţiilor asumate formal de către Rusia şi ignorarea argumentului celuilalt.

Nici unul dintre cei doi lideri nu a părut să fie confortabil în discuţia care a durat mai bine de trei ore. Vladimir Putin nu e deloc un diplomat afabil şi deschis, cu atât mai puţin curtenitor în discuţii, iar doamna Merkel este ultima Doamnă de Fier rămasă în politica Occidentală, puternică şi dură în poziţii, inflexibilă în dorinţa de a comunica toată nemulţumirea şi de a pronunţa criticile necesare în faţa liderului de la Kremlin. Cei doi au găsit poziţii comune doar atunci când Putin a cerut în germană unitatea împotriva terorismului internaţional, o poziţie de principiu la care achiesează şi statele occidentale.

Sigur că memoria istorică – şi cea personală a celor doi lideri – a notat incidentul din 2007 când Putin a permis labradorului său Koni să intre la întrevedere şi să vină spre doamna Merkel, Cancelarul german neagreând prezenţa câinilor, iar asta a fost de ajuns ca liderul de la Berlin să-l pună la punct declarând public că a înţeles că aşa vrea Putin să pară mai bărbat şi că-i este frică lui de propriile slăbiciuni, altfel nu ar fi recurs la un gest de o asemenea bădărănie şi dovadă de lipsă de respect. Observaţiile au fost suficient de puternice pentru ca Putin să nu mai repete asemenea experimente din nou cu doamna Merkel.

Tot specific în această relaţie este menţinerea Angelei Merkel pe linia neclinitită a nevoii constante de a angaja Rusia şi pe Putin. Chiar şi în faţa strategiei propuse de izolare a lui Putin ca efect de sancţiune personală pentru nenumăratele acţiuni pe care le-a purtat, Cancelarul German s-a opus şi a cerut statelor UE să menţină dialogul direct cu liderul rus, fiind secondată în aceste solicitări de preşedintele Franţei Emmanuel Macron. Aceste poziţii au întâmpinat însă un zid de reacţii la nivelul UE, al mass media şi al publicului din mai toate statele, inclusiv în Franţa şi Germania, al unei populaţii care consideră că nu poţi discuta raţional cu Rusia lui Putin. De altfel şi doamna Merkel a fost obligată să recunoască la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei că avem cu toţii nenumărate conflicte cu Rusia şi toate fac relaţia asta foarte dificilă, dar şi-a menţinut poziţia că trebuie să discuţi întotdeauna cu Putin, chiar şi în aceste condiţii.

Navalnîi, omul fără nume care rămâne coşmarul lui Vladimir Putin

Cel mai prezent subiect pe masa discuţiilor a fost cel al situaţiei interne din Rusia şi, evident, situaţia lui Alexei Navalnîi. Sigur, represiunea din Belarus a lui Alexandr Lukashenko nu a fost uitată, dar la exact un an de la otrăvirea lui Navalnîi, subiectul era obligatoriu şi a ocupat centrul scenei şi în presa germană, şi în conferinţa de presă de după reuniune. Astfel, poziţia germană este că avem de a face cu un caz clar motivat de răzbunare politică, şi nu întâmplător, pentru că Germania deţine toate probele în cazul tentativei de asasinat a lui Navalnîi, de la Clinica Berlin Charite care l-a tratat pe opozantul rus.

Acest caz nerezolvat pune presiune majoră asupra relaţiei Germaniei cu Rusia, a recunoscut Angela Merkel, care a remarcat că solicitările sale de eliberare a lui Navalnîi nu au fost auzite de Putin şi că acesta nu a reacţionat încă, fapt ce afectează această relaţie. Ca şi încarcerarea sa ilegală şi nejustificată. Vladimir Putin s-a aflat în poziţia de a repeta propriile sale susţineri: Navalnîi nu a fost încarcerat pentru activităţile sale politice, ci pentru încălcarea legii; Nu există otrăvire cu Novichok şi Occidentul nu a dat nici o probă concludentă în această direcţie, cu atât mai puţin privind o eventuală implicare sau responsabilitate a Rusiei în aceste acţiuni; de altfel numele de Navalnîi nici nu este pronunţat de către Putin, acesta fiind “subiectul” “acuzatul” sau “cel arestat şi condamnat pentru fapte penale”.

De altfel, cu doar două zile înainte, miercuri, 18 august, în aşteptarea vizitei Cancelarului Germaniei, Ministerul rus de Externe a dat publicităţii o declaraţie lungă despre “cazul Navalnîi”, în care acuză “Germania şi aliaţii săi” că au montat, în ultimele 12 luni, “o provocare planificată pentru a discredita Rusia în ochii comunităţii internaţionale şi a ştirbi interesele sale naţionale”. Berlinul a fost acuzat direct că nu a oferit nici o probă care să susţină “alegaţiile fără nici o bază” potrivit cărora Navalnîi ar fi fost otrăvit cu un agent neurotoxic. În acelaşi comunicat, MAE rus susţine că Germania a făcut cereri ilegale de la instituţiile de aplicare a legii ruse, fără a oferi “răspunsuri relevante” în schimb alegând să joace “un ping-pong birocratic” cu Moscova.

Potrivit declaraţiilor Cancelarului german la finalul întâlnirii, Angela Merkel "i-a cerut liderului rus să-l elibereze pe Navalnîi, şi a fost foarte clară că Germania va continua să ceară acest lucru, având în vedere că situaţia lui Navalnîi este "reprobabilă", iar condamnările de până acum au fost considerate "disproporţionate" de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În schimb, Vladimir Putin a declarat fără echivoc faptul că el nu a dat nici un ordin pentru otrăvirea lui Navalnîi, continuând să refuze pronunţarea numelui în orice circumstanţe.

Numai bine că, chiar vineri, Statele Unite şi Marea Britanie au adoptat noi sancţiuni la un an de la otrăvirea lui Navalnîi, fiind vorba despre cei 7 ofiţeri GRU care au dus la bun sfârşit urmărirea şi operaţiunea de otrăvire a liderului opoziţiei ruse. În plus, tot vineri, 20 august, trei ziare importante europene au publicat scrisoarea deschisă a lui Navalnîi prin intermediul căreia face apel la Occident să facă mai mult pentru a combate corupţia în state precum Rusia. Londra a detaliat sancţiunile sale faţă de cei 7 ofiţeri ai serviciilor ruse de informaţii implicaţi în tentativa de asasinat.

Afganistanul sub talibani: eroarea Occidentului, care repetă pe cea sovietică

Conferinţa de presă a insistat, în prezentările celor doi lideri, în mod special asupra Afganistanului, Libiei şi Nord Stream 2 ca teme majore discutate, atât Navalnîi, Belarusul cât şi Ucraina fiind lăsate de către cei doi lideri deoparte. Presa a adus aceste teme în centrul dezbaterilor, aşa încât celelalte elemente s-au regăsit cu precădere în interviuri ulterioare ale celor doi şi în comunicatele de presă ale Kremlinului şi Cancelariei germane.

Şi în privinţa evoluţiilor din Afghanistan, cei doi lideri au demonstrat că au poziţii diferite. Ca şi viziuni distincte despre capturarea Kabulului de către talibani: dacă pentru cancelarul german a fost o situaţie "neplăcută, dramatică şi terifiantă", Putin a insistat că Moscova caută să deschidă canalele de comunicare cu grupul islamist încercând să găsească un anumit tip de relaţie cu talibanii, inclusiv prin rămânerea ambasadei în Kabul. "Mişcarea talibană controlează aproape întreg teritoriul ţării. Acestea sunt realităţi şi trebuie să pornim în orice tip de politici de la realităţile de pe teren".

Poziţia lui Vladimir Putin – care nu se pronunţase încă pe subiect, chiar dacă o făcuseră politicieni şi instituţii la diferite nivele, după preluarea controlului în Kabul de către talibani – a fost aceea de a adresa un apel la adresa comunităţii internaţionale să acţioneze pentru a preveni “colapsul” Afganistanului ca urmare a preluării lui de către talibani, insistând că este important ca “teroriştii să nu pătrundă în ţările vecine, inclusiv sub acoperirea de refugiaţi”. Pentru Putin, colapsul Afganistanului e o variantă mai proastă decât conducerea sa de către talibani. Mesajul a fost unul fără echivoc care a completat reacţia ministrului de Externe Serghei Lavrov, cel care a respins recunoaşterea guvernului Taliban sau negocieri la un anumit nivel. Pentru Rusia lui Putin, terorismul, radicalismul Islamic şi drogurile, care oricum inundaseră statele din Asia Centrală şi de aici Rusia, reprezintă astăzi o ameninţare enormă şi tot mai acută, inclusiv direct către Nordul Caucazului şi zona republicilor de pe Volga.

Putin a criticat direct şi “politica iresponsibilă” de a impune “valori din afară” într-o ţară, insistând asupra propriei experienţe a Uniunii Sovietice în Afghanistan. "Politica iresponsabilă de a impune valori străine, venite din afară, trebuie stopată, la fel ca şi construcţia democraţiilor impuse din afară, fără a considera unicitatea istorică, naţională sau religioasă şi ignorând tradiţiile în care trăiesc alte state", a spus Putin, marcând punctele şi valorificând slăbiciunea americană şi a Occidentului manifestată în Afghanistan. "cunoaştem noi înşine Afganistanul bine şi am învăţat cum e structurat şi cât de contraproductiv este să impui forme de guvernare şi viaţă publică care îi sunt străine."

De partea sa, Cancelarul Angela Merkel a insistat asupra Rusiei pentru a presa talibanii să permită evacuările. Ea i-a cerut lui Putin să comunice talibanilor cât de important este să permită evacuarea civililor din Kabul – fără o diferenţiere între cei occidentali şi afganii care au vize pentru a putea pleca din Afganistan în statele pe care le-au sprijinit în cei 20 de ani. Dacă talibanii permit evacuarea afganilor care au lucrat cu occidentalii, există premize pentru a lucra cu ei pe dimensiunea umanitară a sprijinului necesar în întregul Afghanistan, a insistat doamna Merkel. "I-am oferit informaţia că noi, în Germania, considerăm că este cel mai important să evacuăm oamenii care au lucrat cu noi mai bine de 20 de ani. Aceşti cetăţeni afgani trebuie să primească un loc unde să stea în Germania," a susţinut Angela Merkel în conferinţa de presă de după întâlnire. 

Nord Stream 2 şi Ucraina: temele gemene

Cu o zi înaintea vizitei sale de duminică, 22 august, în Ucraina şi în ajunul lansării la Kiev a Platformei Crimeea, abordarea temei Ucrainei, a negocierilor pentru Estul Ucrainei s-au restrâns – în partea comunicată publicului – la legătura între securitatea energetică a Ucrainei şi gazoductul Nord Stream 2. Din comunicatele de presă nu pare să fi fost o temă salutată ca victorie de către cei doi lideri, deşi acordul germano-american a deblocat finalizarea gazoductului. Totuşi, prevederile din acord şi Directiva europeană a gazelor, la care se adaugă hotărârea Curţii Europene de Justiţie în materie blochează utilizarea deplină a capacităţii şi supune toate conductele ce intră în UE regimului conductelor de pe continent, adică separarea producătorului de transportator şi distribuitor, accesul terţului la conductă, rezervarea a jumătate din capacitate pentru terţi.

Dacă criticii păstrează argumentele privind faptul că această conductă ameninţă securitatea energetică europeană, crescând influenţa Rusiei şi cota ei la aprovizionarea cu gaz, vizând cu precădere Ucraina şi Polonia prin ocolirea celor două ţări, Putin a anunţat vineri că mai sunt de făcut 15 kilometri pentru ca să fie completă conducta, şi a subliniat că Rusia va respecta pe deplin angajamentele şi obligaţiile sale privind tranzitul de gaz prin Ucraina, care trebuie menţinut şi după 2024. Moscova e gata să extindă acordul de tranzit cu Ucraina şi dincolo de 2024, dar are nevoie de mai multe detalii.

Cancelarul Merkel a insistat că Germania va răspunde dacă Rusia va utiliza ameninţarea cu tăierea gazului pentru a presa Ucraina, garanţie oferită şi la Kiev preşedintelui Vladimir Zelenski duminică, însă e neclar dacă discuţia din spatele uşilor închise a vizat şi pretenţiile neo-imperiale ale Rusiei la adresa Ucrainei, pretenţii rezultate din recentul articol-fluviu al lui Putin despre Ucraina.

Partea cea mai preocupantă este însă pretenţia Rusiei ce rezultă din susţinerile lui Putin potrivit cărora tranzitul după 2024 prin Ucraina depinde de cererea europeană de gaz: "în funcţie de cât vor dori partenerii noştri europeni să cumpere, atât vom putea prevedea în contract. Nu putem semna un contract de tranzit cu Ucraina dacă nu avem contracte de furnizare către consumatorii din Europa", susţine Putin, trimiţând deplina responsabilitate către statele europene occidentale. Imediat ce au apărut aceste comentarii ale lui Putin, Washingtonul a anunţat noi sancţiuni asupra unui vas rus şi doi cetăţeni ruşi implicaţi în construcţia Nord Stream 2.

Altfel, în legătură cu conflictul din Donbas, potrivit comunicatelor oficiale, Vladimir Putin a cerut Cancelarului Angela Merkel să lucreze pentru a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Estul Ucrainei, în preziua vizitei la Kiev a Cancelarului german. Putin a subliniat că nu există nicio variantă alternativă la acordurile de la Minsk, dovada că solicitările Kievului de a schimba formatul pentru că e ineficient, ca şi cele vizând adăugarea Statelor Unite la formatul de pace, sau cele care vizează aşezarea Rusiei ca parte în conflict deranjează profund Kremlinul.