Contestat în stradă, premierul Armeniei Nikol Paşinian denunţă o tentativă de lovitură de stat şi-l destituie pe şeful Statului Major. Reacţia Rusiei

Premierul Armeniei, Nikol Paşinian

Premierul armean Nikol Paşinian a denunţat joi o tentativă de lovitură militară şi l-a demis pe şeful Statului Major, după ce comandamentul armatei a cerut demisia guvernului său.

"Consider că declaraţia Statului Major este o tentativă de lovitură de stat militară. Îi invit pe toţi susţinătorii noştri să se adune în Piaţa Republicii" din Erevan, a scris Paşinian pe pagina sa de Facebook.

Anterior, Statul Major comun al armatei ceruse demisia lui Paşinian, a cărei plecare este cerută şi de opoziţie după înfrângerea Armeniei în războiul de anul trecut din Nagorno-Karabah.

"Prim-ministrul Armeniei şi guvernul nu mai pot lua decizii adecvate în aceasta situaţie de criză pentru armeni", se spune în declaraţia conducerii armatei, preluată de Armenpress, citată de BBC

La scurt timp, Paşinian a anunţat într-o altă postare destituirea din funcţie a generalului Onik Gasparian de la conducerea Statului Major. De asemenea, opoziţia a anunţat că va ieşi joi în stradă.

Cu o zi înainte, Paşinian a destituit un adjunct al generalului Gasparian, ceea ce a determinat Statul Major al armatei să ceară demisia premierului. Ofiţerul demis persiflase o declaraţie a premierului care a criticat performanţele rachetelor ruseşti Iskander, aflate în dotarea armatei armene, dar care nu au reuşit să influenţeze cursul ostilităţilor din Karabah în toamnă, conform publicaţiei Vzgliad.

Potrivit premierului, "rachetele Iskander lansate nu au explodat sau au explodat doar în proporţie de 10%".

Prim-ministrul armean se află sub presiunea opoziţiei care îi cere demisia după înfrângerea militară a Armeniei în faţa Azerbaidjanului în toamna anului trecut în conflictul din Nagorno-Karabah.

La acea vreme, confruntată cu riscul unui dezastru, armata îi ceruse şefului guvernului să accepte condiţiile de încetare a focului negociate de preşedintele rus Vladimir Putin şi care au implicat pierderi teritoriale importante pentru Armenia.

Erevan controlează de facto, graţie prezenţei separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit de o majoritate de etnici armeni.

Dar Armenia a pierdut în conflictul din 2020 oraşul-simbol Şuşa, precum şi mai multe zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională. 

Mii de protestatari s-au adunat sâmbătă în capitala Armeniei, Erevan pentru a cere demisia prim-ministrului Nikol Paşinian din cauza modului în care a gestionat războiul de şase săptămâni cu Azerbaidjanul de anul trecut, în urma căruia enclava armeană din Azerbaidjan, Nagorno-Karabah a revenit sub controlul Baku -ului. Manifestanţii s-au adunat pe 20 februarie în Piaţa Libertăţii din centrul Erevanului strigând „Armenia fără Nikol!” şi „trădătorul Nikol”.

Paşinian a refuzat să demisioneze, dar nu a exclus posibilitatea de a organiza alegeri parlamentare anticipate. Premierul Armeniei a ajuns la putere pe fondul protestelor la nivel naţional din 2018 şi a fost obligat să accepte un acord intermediat de Moscova cu Azerbaidjanul care a intrat în vigoare la 10 noiembrie, încheind şase săptămâni de lupte grele în şi în jurul regiunii separatiste din Nagorno-Karabah. Forţele armene au suferit pierderi grele. Turcia a susţinut ofensiva azeră.

O coaliţie care reuneşte 16 partide de opoziţie organizează demonstraţii anti-guvernamentale la Erevan şi în alte părţi ale ţării, în încercarea de a-l obliga pe Paşinian să predea puterea unui guvern interimar. Forţele opoziţiei doresc ca candidatul lor comun, Vazgen Manukian, să devină prim-ministru pentru perioada de tranziţie şi pentru a organiza noi alegeri. În ciuda faptului că se confruntă o opozitie unită, blocul premierului Paşinian îşi menţine o majoritate covârşitoare în parlamentul de la Erevan.

Kremlinul, ''îngrijorat'', lansează un apel ''la calm''

Kremlinul şi-a exprimat joi îngrijorarea în legătură cu tensiunile politice în creştere în Armenia, după ce armata a cerut demisia premierului Nikol Paşinian într-un dermers calificat de acesta drept o tentativă de lovitură de stat, relatează AFP.

"Urmărim situaţia din Armenia cu îngrijorare şi, bineînţeles, chemăm toată lumea la calm", a declarat într-o teleconferinţă cu presa purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, îndemnând ambele părţi să îşi rezolve disputele în mod paşnic şi în cadrul Constituţiei.

Armenia, unde Rusia are amplasată o bază militară, este aliata tradiţională a Rusiei.