Coronavirus: Germania a atins punctul critic

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
spital

Aproape 40.000 de noi infectări în 24 de ore. Ca şi când nu ar fi fost de ajuns că epidemia s-a reintensificat, acum se ceartă şi responsabilii politici pe marginea competenţelor de decizie.

O incidenţă atât de ridicată nu s-a mai înregistrat până acum în această pandemie de coronavirus. Institutul Robert Koch (RKI) a anunţat deja în ultimele trei zile la rând o medie la nivel federal de peste 200 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în interval de şapte zile, cu tendinţă de creştere. Astazi s-a atins, potrivit RKI, incidenţa de 232,1, faţă de 213,7 marţi şi 201,1 luni. Cu o săptămână în urmă valoarea atinsă era de 146,6, iar cu o lună în urmă de numai 66,1. Regiunile cele mai afectate se află în landurile Turingia, Saxonia şi Bavaria. În anumite zone, incidenţa se apropie chiar de 1000.

În decurs de 24 de ore s-au înregistrat la nivelul întregii Germanii 236 de decese. Astfel numărul persoanelor care au murit, fiind dovedit infectate cu virusul SARS-CoV-2, a ajuns la 96.963. 

Pentru a estima situaţia pandemiei, autorităţile federale şi cele regionale se bazează acum în principal pe un alt indicator - aşa-numita rată a spitalizării, care arată câte persoane infectate au nevoie de îngrijire în spital. La nivel federal, această rată este în scădere în ultimele zile. Totuşi, valoarea acestui indicator este relativă. Între timp, în cifre absolute, la terapie intensivă cu COVID-19 se află la fel de mulţi pacienţi ca în urmă cu un an: aproape 2600, jumătate dintre ei având nevoie de respiraţie artificială. În prezent, câteva mii de paturi de terapie intensivă nu sunt disponibile, din cauză că lipseşte personalul medical auxiliar calificat.

Potrivit RKI, în întreaga Germanie sunt disponibile în prezent mai puţin de 3000 de paturi de terapie intensivă. În curând, anumite spitale ar putea decide din nou amânarea unor operaţii planificate deja şi o reducere a activităţii în ansamblu. Există deja avertismente în acest sens.

Politicienii şi cercetătorii se aşteptau deja la o astfel de desfăşurare, deoarece cota vaccinării (aproximativ două treimi din populaţie) este considerată insuficientă pentru a opri pandemia. Situaţia nu este ajutată de faptul că în Germania tocmai se petrece o schimbare de guvern iar anumiţi actori politici sunt în dezacord în provinţa politicii anti-coronavirus.

Următorul guvern vrea o direcţie mai bună în politica anti-coronavirus

Până acum, măsurile anti-Covid s-au luat pe baza juridică oferită de legea "situaţiei epidemice de urgenţă de amploare naţională". Ceea ce înseamnă că guvernele federal şi de land puteau lua decizii ocolind parlamentele, care mai aprobau doar punerea în aplicare a măsurilor. Pe baza unei liste cu 14 măsuri introduse suplimentar în legea de protecţie împotriva infecţiilor, premierii de land şi cancelara Angela Merkel au decis ce este de făcut. Şi ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, a putut acţiona prin ordonanţe, deci tot ocolind Bundestagul.

image

Coaliţia "semafor" (SPD, FDP şi ecologişti) a lucrat deja împreună pe marginea politicii anti-coronavirus, chiar înainte de existenţa oficială a coaliţiei de guvernare. De la stânga: Marco Buschmann (FDP), Katrin Göring-Eckardt (Verzi), Dirk Wiese (SPD)

Cele trei partide care vor forma probabil noua coaliţie de guvernare - SPD, FDP şi Verzii ecologişti - s-au înţeles la sfârşitul lui octombrie să aplice un nou plan. Deviza lor: altfel decât până acum! "Situaţia de urgenţă epidemică" ar urma să nu mai fie prelungită. Ea expiră pe 25 noiembrie.

"Legal şi conform Constituţiei"

Schimbarea de plan ar urma să fie operată din două motive. Primul: există îngrijorarea că tribunalele regionale ar putea anula anumite măsuri anti-coronavirus, aşa cum s-a şi întâmplat deja, a precizat Katrin Göring-Eckhardt, şefa grupului ecologist în Bundestag. S-ar evita astfel neclarităţile de ordin juridico-legal.

image

Bundestagul urmează să decidă din nou în politica anti-coronavirus

Al doilea: "Trebuie să revenim la separarea obişnuită a puterilor în stat", a declarat liderul parlamentar al grupului liber-democraţilor din FDP, Marco Buschmann. Pentru a face din nou politica anti-coronavirus "mai conformă cu Constituţia".

O nouă lege de protecţie împotriva infecţiilor ar urma să fie adoptată înainte de 25 noiembrie. Proiectul de lege se află deja în Bundestag. Acesta este analizat în grupurile parlamentare, cu experţi şi în plenul legislativului federal. Într-o reuniune specială parlamentară, pe 18 noiembrie, proiectul de lege va fi supus la vot.

Gata cu lockdown-urile? Ce s-ar mai putea schimba?

O măsură importantă, cu efect imediat: testele rapide gratuite vor fi reintroduse, după ce fuseseră anulate în urmă cu câteva săptămâni.

Se vor face teste numeroase mai ales în căminele pentru vârstnici şi persoane care necesită îngrijire specială, unde vor fi testaţi zilnic vizitatorii, îngrijitorii, dar şi personalul de la bucătărie şi cel responsabil cu curăţenia. Măsura este aplicată deja în anumite landuri şi va exista în curând un cadru legal general pentru ea, valabil în toată Republica Federală.

În plus, vaccinările cu a treia doză vor fi mai bine organizate. Medicii de familie vor trimite oamenilor invitaţii pentru a primi doza booster.

Potrivit relatărilor de presă, în proiectul de lege nu s-ar afla şi aşa-numita regulă 2G - adică permiterea accesului în diverse domenii ale vieţii publice doar celor vaccinaţi sau vindecaţi. Regula 2G este aplicată deja în anumite landuri, de exemplu în Saxonia; măsura ar urma să fie introdusă şi la Berlin.

image

Spitalele îşi fac griji cu privire la capacităţile disponibile la terapie intensivă

Alte măsuri ce vor fi aplicate în continuare sunt purtarea măştilor de protecţie, respectarea regulilor de igienă şi limitarea numărului de persoane la anumite evenimente şi în anumite domenii ale vieţii publice. Potrivit lui Buschmann, nu vor mai exista lockdown-uri generale. Cele mai dure instrumente din legea de protecţie împotriva infecţiilor ar urma să fie "dezactivate".

Anumite landuri nu sunt de acord

Există totuşi şi un plan B, elaborat de decidenţii de până acum. Unele landuri federale doresc prelungirea stării de urgenţă şi speră să aibă o nouă reuniune în acest sens cu Merkel.

Disputa se poartă între timp pe un ton ascuţit. Premierul Saxoniei Michael Kretschmer le-a reproşat celor care ar urma să formeze noua coaliţie de guvernare că ar vedea lucrurile doar din perspectiva limitată "din zona Berlin-Mitte", că ar da dovadă de o voinţă de cooperare redusă şi că ar duce lipsă de competenţe.

Landurile ar fi putut prelua responsabilitatea directă asupra măsurilor anti-pandemie, dar ele au preferat un cadru general stabilit la nivel federal. Acum este criticată inclusiv eventuala sursă a acestui cadru general. Noile prevederi vor trebui oricum aprobate şi de landuri, în Bundesrat, camera superioară a legislativului german. Acest lucru ar urma să se petreacă pe 19 noiembrie.

Din "Berlin-Mitte" a venit între timp mesajul că se va discuta desigur cu landurile. Cine susţine că landurile "au fost lăsate neprotejate, acela minte", a declarat politicianul FDP Buschmann. Doar au primit un nou cadru legal.

Kay-Alexander Scholz - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite