Europa

articolul anterior articolul urmator

Criza sau celălalt nume al Europei

26
29 Mar 2018 13:06:50
Radu Preda

Am participat de curând, la Academia Diplomatică din Viena, la o dezbatere despre Europa şi provocările la care este supusă. Cuvântul-diagnostic, cum altminteri?, a fost „criza“. Negativ interpretată. Ei bine, am încercat să scot partea bună de aici.

Înainte de orice, continentul nostru este prin însăşi structură, multitudine de influenţe, culturi, limbi, interese şi mentalităţi, complet altceva decât un spaţiu al încremenirii. Criza, în sensul ei etimologic de punere în chestiune, este starea cvasi-permanentă a Europei. Evident, crizele sunt diferite în intensitate şi durată, dar ele se succed fără întrerupere. Nu cunosc o perioadă istorică a Europei în care, undeva, nu s-a consumat o criză, cât de mică. Stabilitatea în accepţiune europeană nu este lipsa frământărilor, ci răspunsul inteligent la acestea.

Apoi, tot etimologic, criza înseamnă decizie, hotărâre, determinare, adică opusul amânării, a tergiversării, a amăgirii că lucrurile se rezolvă cumva de la sine. Or, marile figuri europene sunt cele care au luat asemenea decizii, lipsa lor azi fiind vizibilă în atitudinea multor lideri dominaţi tocmai de spaima de a fi confruntaţi cu o criză, ca şi cum ar putea la nesfârşit să o evite. Aşa apare o altfel de criză, a refuzului acesteia, mult mai periculoasă. Parafrazându-l pe Hegel vorbind despre greşeală, teama de criză este însăşi criza, însă nu una fertilă, ci stearpă.

Criza mai înseamnă, tot etimologic, momentul în care se decide medical viaţa sau moartea, victoria armată sau înfrângerea. Din acest punct de vedere, Creştinismul este religia crizei, a conştientizării fragilităţii noastre, dar şi a căutării de a prelungi sejurul pământean pentru o mai bună pregătire sufletească. Slăbiciunea Europei de azi vine, printre altele, din abandonarea acestui ethos, calitatea vieţii trupeşti fiind decuplată de interogaţia interioară, de creşterea spirituală. Nu întâmplător tot insistă mitul modern al progresului pe evacuarea morţii ca posibilitate.

Până să se ajungă la final, criza este un semn de vitalitate, de dinamică. În economie şi politică, în viaţa de familie sau instituţii, crizele ajută la readunarea puterilor, la punerea în funcţiune a unor resurse până atunci ignorate. Din multiplele sale crize a învăţat Europa importanţa legii, a regulilor, viitoarele ei crize pregătind-o pentru alte achiziţii. Se spune că un pustnic s-a plâns că Dumnezeu l-a părăsit. Cum aşa?, se minunau cei care îi admirau efortul ascetic. De mai multă vreme nu mai am crize, răspunse acesta trist.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

26 Comentarii

g duscanu
29.03.2018, 14:52:56

>> Slăbiciunea Europei de azi vine, printre altele, din abandonarea acestui ethos, calitatea vieţii trupeşti fiind decuplată de interogaţia interioară, de creşterea spirituală. Nu întâmplător tot insistă mitul modern al progresului pe evacuarea morţii ca posibilitate. Spiritualul se intalneste in toate culturile, nu numai in crestinism, si de obicei se refera la intersectia dintre starea mentala si starea emotionala a subiectului, dar mai exista si contributii... sa le numim artistice sau poetice legate de conotatia acestui cuvant. Sa legi spiritualul in forma lui universala de crestinism, si structurile de organizare dintr-un spatiu geografic si economic de spiritualitatea crestina este genul de demagogie si sofistica bisericeasca care ti-ar zice ca nu e viata fara cuvantul popii desi se intampla pe 7 continente de milioane de ani. Tot o forma de sofistica bisericeasca este regurgitarea temei acesteia a crizei spiritualtatii care se exista oriunde nu gasim la fiecare suta de metrii patrati, oriunde exista o distinctie clara intre spiritualitate ca parte personala si habotnicia de grup, si in final oriunde actiunile si retorica institutiilor bisericesti sunt privite si primesc ridicari de spranceana cand depasesc bunul-simt. Ei bine crizele si problemele nu se vor termina niciodata pentru ca viata oscileaza intre echilibru si reconfigurare dar sa pretinzi ca sursa este de natura spirituala este sa nu intelegi de fapt subiectul si cum functioneaza lumea din jurul tau, un lucru pe care il recunoastem cu usurinta in perspectivele functionarilor BOR. In plus, nu am vazut absolut nici o criza rezolvata de BOR vreodata in Romania, ca sa nu ridic prea mult stafeta si sa zic in lume unde biserica Catolica are un impact considerabil. Impactul BOR in rezolvarea crizelor este prin urmare nul. Am vazut insa de partea cealalta unde dau nastere la mici crize, cum s-a intamplat in ultimii ani cu toate scandalurile in care a fost implicata.

-1 (5 voturi)
Iulian Arion
29.03.2018, 18:13:51

Stimata doamna sau Stimate domn, Etichetarea peiorativa in general, iar in cazul de fata "habotnicia de grup" denota intoleranta, dorinta de a omori pe cel care exprima opinii diferite de ale dvs. Foarte multi umanisti atribuie lui Voltaire zicerea: "voi lupta pana la ultima suflare pentru a-ti apara dreptul la libera exprimare chiar daca opiniile tale sunt imi sunt contrare". Dreptul de a avea o credinta religioasa este un drept fundamental mentionat in declaratia ONU din 1948. Din cate stiu eu, nu s-a revizuit. Atitudinea dvs de a suprima credinta crestina, va situeaza intr-o zona extremista care trebuie reprimata prompt prin sanctiune penala, la fel ca ura interetnica si propaganda de razboi. In articol nu este vorba despre Biserica Ortodoxa Romana. Rezumati-va la a comenta articolul. Nici mie nu mi-a placut articolul.

0 (2 voturi)
Tagetes
29.03.2018, 15:17:00

" În economie şi politică, în viaţa de familie sau instituţii, crizele ajută la readunarea puterilor, la punerea în funcţiune a unor resurse până atunci ignorate." Carevasazica , criza e benefica, motor al dezvoltarii... cu doi ani in urma daca as fi stiut , nu ma operam de colecist...lasam pietrele acolo pt. beneficii ulterioare... scurtatura spre rai sau iad , dupa caz. In familie de preferat certuri dese, crize de nervi... certitudinea iubirilor patimase. Cea mai benefica pare a fi criza educatiei... cu efect pe termen lung, viitorul neamului e 100% asigurat. Traiti si va bucurati de criza, a voastra va fi fericirea pe lumea celalta. Multumim de sfaturi domnu teolog,preferam intelegerea si echilibru.

+2 (2 voturi)
Paun_Al
29.03.2018, 16:45:19

Europa a fost si este alcatuita dintr-o " multitudine de influenţe, culturi, limbi, interese , mentalitati " religii si confesiuni religioase . Cat timp Europa a dominat , colonizat , exploatat ...restul lumii aceste diferente de limba , cultura , confesiuni religioase ... au generat conflicte permanente , care au dus la numeroase razboaie locale si la doua razboaie mondiale devastatoare . Numai ca intre timp balanta puterii militare si economice s-a inclinat spre America , China , Rusia , Japonia ... vine din urma India ... In aceasta noua realitate mondiala , cuvantul , forta statelor europene , luate separat nu ar fi contat in relatie cu noile mari puteri . De asta minti luminate din Vest au inteles ca doar o Europa unita poate avea ceva de spus in raport cu SUA, China , Rusia ... Din pacate esticii nu sunt pregatiti economic , mental , democratic pentru o asemena unire . Interesele marunte , meschine , inclusiv bisericile ortodoxe duc o ampla campanie anti UE, cu toate ca le place sa acceseze fondurile europene . Cat despre "spiritualitatea " crestina se vede cel mai bine in viata confortabila , peste media a clerului ,in simfonia clerului cu Cezarul , indiferent de Cezar in masinile , in casele , odoarele de pe ei ...Restul sunt vorbe ...

+2 (4 voturi)
Iulian Arion
29.03.2018, 18:32:06

Paun, Bazele civilizatiei europene le-au pus grecii. Demicratia participativa a fost instituita in Atena, pe baza reformelor lui Solon, considerat unul dintre cei sapteintelepti ai antichitatii, dezvoltata de Pericle. Maxima inflorire a Atenei a fost in timpul democratiei participative. Democratia participativa asigura pacea si prosperitatea generala. Asta este lectia pe care trebuie sa o invatam. Mediul toxic pe care il mantionezi nu este rezultatul democratiei participative. N-au votat spatiolii ca regele sa trimita trupe sa omoare peste 3 milioane de "eretici" in tarile de jos! Ne nastem in acest mediu toxic (vorba psalmistului: In pacat m-a nascut mama mea), dar avem datoria sa imbunatatim ce putem, sa acceptam ce nu putem, sa avem intelepciunea de a distinge intre cele doua. IPS Teodosie Tomitanul a declarat ca a vizitat in puscarie pe tânărul care i-a furat pandativul de porţelan aurit, in valoare de 6 000 lei, Acesta sufera o condamnare de un an si doua luni. Asta pentru un prejudiciu de 6 000 lei recuperat. Altii se judeca ani de zile si sunt condamnati la suspendarea pedepsei, pentru prejudicii de mii de ori mai mari nerecuperate. Intrebarea mea este: Daca noi cetatenii am vota sanctiunile penale, din legea penala, articol cu articol, crezi ca ar exista astfel de pedepse?

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (26)

Modifică Setările