Criza din Grecia: Tsipras rămâne fără opţiuni. FMI şi UE i-au impus ultimatum. „Dacă nu acceptă, poate fi ultima picătură”

Negocierile-maraton pentru salvarea Greciei nu progresează. Premierul elen Alexis Tsipras refuză să taie pensiile, preferând să majoreze impozitele. FMI şi UE refuză să accepte această variantă, motivând că ar sugruma creşterea economică. Reprezentanţii troicii i-au prezentat astăzi ultima variantă de condiţii pentru a continua să finanţeze Grecia. „Dacă Grecia nu acceptă acum, ar putea fi ultima picătură”, spun aceştia.

Reuniunea Eurogrupului - miniştrii de Finanţe din zona euro - s-a prelungit până joi, după ce discuţiile de miercuri nu au reuşit să ducă la identificarea unei soluţii. Întlnirea Eurogrupului s-a suprapus astfel reuniunii Consiliului European despre imigraţie şi securitate - ultima dată când o reuniune Eurogrup a avut loc simultan cu un summit european a fost în 2013, în timpul crizei din Cipru. 

Premierul Alexis Tsipras se află între ciocan şi nicovală. Dacă va accepta scăderea pensiilor, va încălca întreaga platformă populistă în baza căruia a fost ales. Imaginea sa va fi puternic ştirbită de concesia făcută FMI-ului pe care, acum şase luni, promitea să-l dea afară din ţară. Îţi va pierde partenerii de coaliţie - liderul Grecilor Independenţi a anunţat că va ieşi de la guvernare dacă Tsipras acceptă condiţiile creditorilor internaţionali. Bârfele schimbate între jurnaliştii acreditaţi la Guvernul de la Atena este că nevasta l-a ameninţat pe Tsipras că, dacă taie pensiile, divorţează. 

Însă creditorii internaţionali, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - în special FMI -, refuză să mai dea bani Greciei dacă guvernul nu taie pensiile. Fără ultima tranşă a împrumutului de urgenţă care i-a scăpat de incapacitatea de plată în ultimii cinci ani, în valoare de 7,2 miliarde de euro, grecii nu-şi vor mai putea onora plăţile, iar zona euro s-ar confrunta cu primul ei faliment suveran. 

Tsipras insistă că statul poate obţine din majorarea impozitelor banii pe care i-ar putea economisi cu tăierea fondului de pensii. Premierul vrea să majoreze taxele pentru grecii cu venituri ridicate, să aplice o serie de majorări selective a Taxei pe Valoarea Adăugată, să restricţioneze pensionarea anticipată şi să majoreze contribuţiile la fondul de pensii. Astfel de măsuri au fost adoptate de Irlanda şi Portugalia în timp ce acestea se aflau sub programe de finanţare de urgenţă cu FMI şi UE. Creditorii arată că au standarde duble, spune Tsipras, care afirmă chiar că reprezentanţii troicii urmăresc chiar „interese ascunse” sau că vor să facă rău Greciei. 

„Această poziţie bizară pare a indica fie o lipsă de interes pentru încheierea unui acord, fie că unele interese speciale sunt sprijinite”, a scris Tsipras pe Twitter, făcând referire la respingerea propunerilor sale. „Respingerea repetată a măsurilor echivalente de către anumite instituţii nu s-a mai întâmplat niciodată - nici în cazul Irlandei, nici în cazul Portugaliei”, a continuat şeful Guvernului de la Atena. 

„Ultima picătură”

Între timp, creditorii internaţionali şi-au pierdut răbdarea cu guvernanţii eleni. Troika a înaintat astăzi ceea ce numeşte „propunerea finală” pentru Greci. „Dacă Grecia nu va accepta acum, ar putea fi ultima picătură”, a declarat un oficial european sub anonimat pentru Reuters. 

Tsipras are termen ca, până vineri la prânz (05.00 EDT) pentru a veni cu o propunere acceptabilă de reformă. În caz contrar, creditorii vor trimite propria lor versiune către Eurogrup spre aprobare, scrie Reuters. 

Măsurile de austeritate aplicate în Grecia de la izbucnirea crizei:

- reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 de miliarde de euro

- transformarea a 30.000 de muncitori cu normă întreagă din sectorul public în lucrători cu jumătate de normă

- reducerea pensiilor suplimentare cu 10-20%

- eliminarea alocaţiilor pentru familiile cu venituri anuale mai mari de 45.000 de euro. Excepţie fac doar familiile cu cinci sau mai mulţi copii

- eliminarea a 150.000 de locuri de muncă din sectorul public prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare

- reducerea cu 15% a salariilor bugetarilor

- majorarea cu 10% a accizelor la tutun şi băuturi alcoolice

- eliminarea celui de-al treisprezecelea şi a celui de-al paisprezecelea salariu

- majorarea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani

- tăierea investiţiilor publice cu 400 de milioane de euro

- introducerea unei reguli de o angajare la zece posturi eliberate în companiile de stat

- reducerea cu 10% a salariilor edililor locali

- reducerea cu 22% a salariului minim pe economie

- eliminarea unei serii de deduceri fiscale

- creşterea impozitelor pentru iahturi, maşini, piscine şi alte proprietăţi

- privatizarea parţială sau completă a mai multor companii

- reducerea cu un miliard de euro a cheltuielilor cu sistemul de Sănătate

- tăierea cu 300 de miliarde de euro a bugetului pentru Apărare

Grecia încă nu a reuşit să încheie un nou acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, după ce a decis să rupă acordurile iarna aceasta, după venirea la putere a Guvernului Tsipras.

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene.

Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta.