Criza din Ucraina riscă să aprindă toată Europa

Liderul de la Kiev declară că pericolul extinderii războiului din estul separatist al ţării sale este mai mare ca niciodată, iar subsecretarul de stat american Victoria Nuland susţine că soarta întregului continent European depinde de modul în care este soluţionat acest conflict

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a făcut apel la solidaritate în faţa celor care vor să-şi impună, cu forţa, supremaţia pe continent, avertizând că pericolul unui război în Europa este acum mai mare ca niciodată. Declaraţia a fost făcută după ce parlamentul ucrainean a adoptat o rezoluţie prin care a declarat Rusia stat-agresor.

Subsecretarul de stat american Victoria Nuland, îi dă dreptate, subliniid că soarta întregii Europe depinde de modul în care este soluţionat conflictul din estul Ucrainei. Mai mult, Nuland a spus că  statele membre NATO trebuie să-şi intensifice eforturile în Ucraina şi să-şi instaleze rapid centre de comandament „la cele şase frontiere din jurul Ucrainei cât mai rapid posibil“.

„Este nevoia ca NATO să devină vârful de lance care ne va permite să fim prezenţi rapid în locurile de conflict“,a spus Nuland la centrul de reflecţie Brookings.

Şi fiindcă războiul consumă mulţi bani, iar economia Ucrainei e la pământ, SUA şi Germania au fost de acord să finanţeze noi ajutoare pentru Kiev, iar FMI ar urma să pregătească pachetele de credite pentru această ţară. Secretarul american al trezoreriei, Jack Lew, a anunţat că Ucraina, care se confruntă cu o gravă criză economică, urmează să primească în acest an două miliarde de dolari credite din partea Statelor Unite, drept „suport financiar destinat stabilizării Ucrainei“. Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat, într-o convorbire telefonică ce a avut loc marţi seara, îngrijorarea în legătură cu rolul Rusiei în creşterea violenţelor din estul Ucrainei.

Cei doi lideri au căzut de acord asupra necesităţii acordării de fonduri pentru stabilizarea economiei ucrainene, potrivit Reuters. Merkel şi Obama s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu sprijinul financiar oferit de Rusia separatiştilor şi au convenit asupra faptului că Moscova „trebuie să răspunda pentru acţiunile sale“.

UE pregăteşte noi sancţiuni

Liderii celor 28 de state membre UE au anuntat marţi, într-un comunicat de presă, că iau în calcul noi sancţiuni pentru Rusia după atacul sângeros al separatiştilor pro-ruşi asupra civililor şi militarilor ucraineni din oraşul Mariupol. 

Moscova ar putea condamna reunificarea Germaniei

Şi pentru a arăta pisica Germaniei, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului rus (Duma), Serghei Narîşkin, a cerut, ieri, Comisiei pentru Afaceri Externe să studieze posibilitatea de a adopta o rezoluţie care să condamne „anexarea“ Germaniei de Est de către Germania de Vest în 1989, relatează AFP. Ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, care a avut un rol major pentru că a permis căderea Zidului Berlinului şi reunificarea paşnică a Germaniei, l-a criticat pe Narâşkin şi a cerut să nu se „simplifice viziunea trecutului şi să nu se judece trecutul pe baza situaţiei actuale“. „Despre ce anexare vorbim? Nu are nici o legătură“, a insistat Gorbaciov, citat de agenţia Interfax.

Tsipras nu susţine noi sancţiuni împotriva Rusiei

Noul premier al Greciei, Alexis Tsipras, nu susţine declaraţiile liderilor din UE privind necesitatea discutării şi adoptării de noi sancţiuni la adresa Rusiei. Tsipras i-a acuzat pe liderii UE de faptul că aceştia „nu s-au consultat cu Atena“ atunci când au făcut declaraţiile cu privire la necesitatea adoptării de sancţiuni la adresa Moscovei.

Mai mult, noul ministru grec al Apărării, Panos Kammenos (preşedintele partidului naţionalist Grecii Independenţi, aflat în coaliţie cu Syriza), a anunţat marţi că Grecia va cumpăra arme din Rusia. Este o declaratie menită să inflameze suplimentar tensiunile Atenei cu Bruxelles-ul, având în vedere embargoul impus de UE asupra comerţului cu armament produs în Rusia. 

 Kammenos a fost  în vizită la Moscova în prima parte a lunii ianuarie 2015, unde a discutat despre reluarea cooperării Rusia - Grecia. În plus, Syriza doreşte deducerea cheltuielilor militare şi chiar o posibilă ieşire din NATO.

Noul ministru grec de Externe, Nikos Kotzias (membru al Syriza) are o relaţie apropiată cu Aleksandr Dughin, controversatul ideolog al Kremlinului care promovează proiectul eurasiatic al Rusiei. O imagine din 2013 îl prezintă pe Kotzias alături de Dughin, în timpul unei vizite făcute de ideologul rus în Grecia.

În mai 2014, Tsipras a vizitat Moscova, s-a întâlnit cu Putin, şi-a afirmat sprijinul pentru aşa-zisul referendum pentru independenţă din Crimeea, scrie EUObserver. Tot la Moscova i-a catalogat pe unii membri ai guvernului ucrainean drept „neo-nazişti“. Europarlamentarii Syriza au votat împotriva tuturor rezoluţiilor anti-Rusia din Parlamentul European.