Cum au folosit şi distorsionat propagandiştii ruşi concluziile raportului Amnesty International despre Ucraina

Foto shutterstock

Propagandiştii ruşi au folosit şi au distorsionat acuzaţiile organizaţiei neguvernamentale pentru drepturile omului, Amnesty International, care a învinuit, joi, armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin stabilirea unor baze militare în şcoli şi spitale şi prin lansarea din zone populate a unor bombardamente împotriva forţelor ruse.

Pe 4 august, organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a publicat un raport intitulat „Tacticile de luptă ucrainene pun în pericol civilii”, avertizând că „forţele ucrainene au pus civilii în pericol prin stabilirea bazelor şi operarea sistemelor de arme în zone rezidenţiale populate”. Raportul a provocat o reacţie puternică în Occident, inclusiv critici din partea preşedintelui Volodimir Zelenski şi a biroului local al Amnesty-ului din Ucraina. Raportul s-a dovedit imediat util presei de stat din Rusia, unde propagandiştii au insistat încă de la începutul războiului că armata ucraineană foloseşte civilii ca „scuturi umane”, se arată într-un material al publicaţiei Meduza.

„Practica armatei ucrainene de a localiza obiective militare în zonele populate nu justifică în niciun fel atacuri nediscriminatorii ale Rusiei”, a concluzionat Amnesty International în raportul său. 

După ce au petrecut câteva săptămâni investigând atacurile ruseşti din regiunile Harkov, Donbas şi Nikolaev, cercetătorii Amnesty au descoperit că forţele ucrainene „au pus civilii în pericol prin stabilirea bazelor şi operarea sistemelor de arme în zone rezidenţiale populate, inclusiv în şcoli şi spitale, în timp ce au respins invazia rusă care a început în februarie.” 

Raportul Amnesty afirmă că „astfel de tactici încalcă dreptul internaţional umanitar şi pun în pericol civilii, deoarece transformă obiectele civile în ţinte militare”. 

Cercetătorii au observat că Rusia a atacat şi zone rezidenţiale fără nicio prezenţă militară ucraineană. În unele zone din Harkov, de exemplu, organizaţia „nu a găsit dovezi ale forţelor ucrainene situate în zonele civile vizate ilegal de armata rusă”. 

FOTO EPA-EFE

De altfel, pe 29 iunie, Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a publicat un raport despre situaţia drepturilor omului în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia în perioada 24 februarie – 15 mai. Cercetătorii au descoperit că atât trupele ruse, cât şi cele ucrainene au ocupat poziţii în zone rezidenţiale şi în apropierea infrastructurii civile fără a proteja în mod adecvat civilii de acolo. 

De exemplu, într-un oraş din regiunea Lugansk, forţele armate ale Ucrainei au intrat într-o unitate de îngrijire situată strategic în apropierea unui drum important de unde au tras în forţele ruse. Drept urmare zeci de civili şi-au pierdut viaţa, clădirea găzduind persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi şi personal al unităţii, potrivit sursei citate.

Potrivit raportului ONU, Ucraina, totuşi, nu a luat măsurile impuse de dreptul internaţional umanitar pentru a proteja civilii.

De exemplu, tot în martie 2022, trupele ruse din regiunea Cernihiv au ţinut cu forţa 360 de locuitori (inclusiv 74 de copii şi cinci persoane cu dizabilităţi) în subsolul unei şcoli, căutând „să-şi facă baza imună la operaţiunile militare, supunându-i totodată la tratament inuman şi degradant.”  Zece persoane în vârstă au murit în aceste condiţii.

Cum a folosit mass-media rusă raportul Amnesty International

Cenzorul federal al Rusiei a blocat site-ul Amnesty International din 11 martie 2022, dar raportul organizaţiei privind tacticile de luptă în Ucraina a fost o ştire majoră în Rusia în august şi a devenit o poveste în tendinţe pe agregatorul Yandex News, care nu indexează mass-media independentă. 

Pentru a examina modul în care raportul a fost citat în mass-media de ştiri care nu este blocată tehnic în Rusia, Meduza a analizat trei grupuri: (1) mass-media de stat, (2) mass-media oficial independentă şi neutră care încă respectă cenzura de război a Kremlinului şi reguli nerostite şi (3) mass-media oficial independentă, dar pro-Kremlin. 

Cu puţine nuanţe, aceste instituţii de presă au raportat despre constatările Amnesty International concentrându-se aproape exclusiv pe acuzaţiile conform cărora armata ucraineană a pus în pericol civili şi a încălcat dreptul internaţional umanitar. 

 RIA Novosti, TASS, RBC, Kommersant şi Komsomolskaya Pravda au scris că Ucraina a operat baze militare în zone rezidenţiale, inclusiv şcoli şi spitale, şi a deschis focul din zone rezidenţiale.

Cum a relatat de RIA Novosti:

Forţele ucrainene au pus civili în pericol prin utilizarea sistemelor de arme în zonele populate, inclusiv şcoli şi spitale. Nu menţionează şi continuarea „

”. 

Cum a relatat RBC:

Primul exemplu:

 Stabilirea de poziţii de luptă şi tragerea din aceste zone le transformă în ţinte militare, ducând la atacuri care ucid civili şi distrug infrastructura civilă. Nu menţionează însă că:

Al doilea exemplu:

În cel puţin trei oraşe, forţele ucrainene s-au apropiat de şcoli după atacuri împotriva poziţiilor lor anterioare.  Şi de această dată nu menţionează că:

Al treilea exemplu:

Pe 21 mai, mai multe case au fost distruse într-un atac împotriva unei clădiri universitare din Bakhmut care era folosită ca bază militară. Lipseşte însă că:

RBC a nu a menţionat deloc că:

1. „Dreptul internaţional umanitar nu interzice în mod specific părţilor implicate într-un conflict să folosească şcolile, unde elevii nu sunt în sesiune. Cu toate acestea, militarii au obligaţia de a evita utilizarea şcolilor care sunt în apropierea caselor sau a blocurilor pline de civili, punând aceste vieţi în pericol, cu excepţia cazului în care există o nevoie militară imperioasă.” 

2 „Multe dintre atacurile comise de forţele armate ruse în ultimele luni pe care investigatorii Amnesty le-au documentat au fost efectuate cu arme inerent nediscriminatorii, acestea folosind inclusiv arme interzise la nivel internaţional precum muniţii cu dispersie şi alte arme explozive ce afectează zone extinse”.

Reacţii din partea oficialilor ucraineni 

Oficialii ucraineni au denunţat raportul Amnesty International ca fiind „absurd”, „ofensator” şi „nerespectuos” (conform vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk,) şi ca o încercare de a stabili o „falsă echivalenţă între răufăcător şi victimă” (a spus ministrul de Externe, Dimitri Kuleba). 

Consilierul prezidenţial Mykhailo Podolyak a sugerat chiar că acuzaţiile de drept internaţional umanitar sunt menite să „submineze” sprijinul occidental pentru furnizarea de arme Ucrainei. 

Ministrul adjunct al Apărării, Anna Maliar, a susţinut că trupele ucrainene stabilesc poziţii în zone rezidenţiale pentru a apăra civilii împotriva invaziei ruse. „În timp ce aşteptăm pe un câmp inamicul rus, ruşii ne-ar ocupa toate casele”, a argumentat ea. 

Ministrul Apărării, Alexeii Reznikov, a avertizat că guvernul ucrainean „nu va permite ca armata noastră şi apărătorii noştri să fie calomniaţi”. 

 Unele dintre cele mai dure critici au venit direct din partea preşedintelui Volodimir Zelenski, care a criticat „selectivitatea imorală” a Amnesty, susţinând că organizaţia ignoră atacurile ruseşti asupra civililor din Ucraina.

FOTO Profimedia 

 „Toţi cei care acordă amnistia Rusiei şi facilitează un context informaţional în care unele atacuri teroriste sunt justificate sau raţionalizate nu pot să nu ştie că acest lucru îi ajută pe terorişti”, a spus Zelenski pe 4 august. 

Numeroşi jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului din Ucraina ( printre care; directorul Uniunii Helsinki din Ucraina, Alecxandr Pavlichenko, cofondatoarea Public Interest Journalism Lab şi corespondenta de război Nataliya Gumeniuk, Oleksiy Melnyk, co-director pentru Politica Externă şi Programele Internaţionale de Securitate al Centrului Razumkov) s-au alăturat guvernului pentru a critica raportul Amnesty International, acuzând cercetătorii că echivalează autoapărarea Ucrainei cu invazia Rusiei. 

Potrivit istoricului de la Universitatea din Melbourne, „cea mai importantă critică” a lucrării este că „ucrainenii duc un război drept împotriva agresiunii ilegale şi a ocupaţiei străine” şi că ar fi nedrept să denunţi încălcări ale dreptului umanitar având în vedere încălcările grave ale [agresorului] rus. 

Avocatul pentru drepturile omului Kirill Koroteev subliniază că nu toate încălcările dreptului umanitar constituie crime de război. De exemplu, folosirea scuturilor umane este o crimă de război, dar ocuparea unei clădiri civile goale nu este. Prima infracţiune este direct supusă urmăririi penale internaţionale, în timp ce a doua este tratată ca o încălcare a tratatelor privind drepturile omului sau a normelor naţionale dintr-o anumită ţară. 

Reacţia Amnesty International 

Organizaţia Amnesty International şi-a exprimat duminică regretul pentru "furia" declanşată de recentul său raport în care le reproşează forţelor ucrainene că au pus în pericol civili, reiterându-şi totodată concluziile care au stârnit indignarea Kievului, relatează AFP.

"AI regretă profund tulburarea şi furia provocate de comunicatul nostru de presă privind tacticile de luptă ale armatei ucrainene", a scris duminică organizaţia, subliniind că prioritatea sa "în acest conflict, la fel ca în oricare altul, este de a veghea la protejarea civililor". "Menţinându-ne pe deplin concluziile, regretăm durerea cauzată", se adaugă în comunicat.

"Legile războiului există în parte pentru a proteja civilii şi de aceea Amnesty International le cere insistent guvernelor să le respecte. Acest lucru nu înseamnă că AI consideră forţele ucrainene responsabile de abuzurile comise de forţele ruse şi nici că armata ucraineană nu ia măsurile de precauţie necesare în alte părţi în ţară. Nimic din ce am documentat referitor la acţiunile forţelor ucrainene nu justifică în niciun fel încălcările comise de ruşi", continuă Amnesty.

"Rusia este singura responsabilă de încălcările comise împotriva civililor ucraineni", conchide organizaţia.

Pe 5 august, şefa filialei ucrainene, Oksana Pokalciuk, a demisionat în semn de protest, afirmând într-o postare pe Facebook că munca echipei sale „s-a izbit de un zid de birocraţie şi de o barieră lingvistică surdă”. 

Ea a criticat, de asemenea, „neînţelegerea contextului local” a organizaţiei şi decizia acesteia de a „ignora poziţia comunităţii pentru drepturile omului din Ucraina”. 

Într-o postare pe Twitter secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, a acuzat „mafioţii şi trolii de pe reţelele sociale din Ucraina şi Rusia” că au făcut „propaganda de război şi dezinformare” împotriva investigaţiei organizaţiei sale.  Acest lucru nu ne va afecta imparţialitatea şi nu va schimba faptele”, a adăugat ea.