Europa

articolul anterior articolul urmator

Cum încearcă Rusia să profite de tergiversarea integrării Albaniei şi Macedoniei de Nord în UE

18
12 Jan 2020 14:25:21
Autor: Ion Gaidau
Peninsula Balcanică FOTO Arhivă
Peninsula Balcanică FOTO Arhivă

Amânate de trei ori în deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), Albania şi Macedonia de Nord sunt curtate mieros de Rusia.

Profitând de încăpăţânarea preşedintelui francez Emmanuel Macron de a bloca procesul extinderii UE în Balcani, regimul Putin încearcă să capete influenţă în această regiune din sud-estul Europei cu presupuse oferte generoase.

Propunere cu iz de vrajbă

La numai o săptămână de la opoziţia Franţei, Olandei şi Danermarcei de lansare a tratativelor de integrare a Albaniei şi Macedoniei de Nord în blocul comunitar, în pofida recomandărilor Bruxelles-ului, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, le-a propus celor două ţări să ia în calcul o alăturare la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE). „Sunt sigur că aceste ţări, care sunt candidate pentru statutul de membru UE şi care au fost «îngheţate» de Bruxelles, ar putea găsi mai multă înţelegere în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice“, a insinuat diplomatul rus în cadrul Forumului Economic Eurasiatic desfăşurat la 24-25 octombrie la Verona, în Italia.

Ideea lansată de Cijov la Verona a fost distribuită pe larg de Rusia lui Putin prin intermediul conexiunilor sale mediatice internaţionale, având ca bază crearea unor speculaţii în jurul opunerii preşedintelui francez şi asocierea la exemplul Serbiei, al cărei premier, Ana Brnabici, a semnat exact în acele zile la Moscova un acord comercial cu UEE. Premierul sârb şi-a pus semnătura pe acest act împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kîrgîzstan fără a ţine cont de avertismentele primite din partea UE. „Nu este o cale opusă, ci complementară la politicile noastre europene şi a căii spre Uniunea Europeană“, s-a justificat Brnabici în nota politicii duale duse de Belgrad pe axa Bruxelles-Moscova.

Aflată, din ianuarie 2014, în negocieri de aderare la UE, Serbia balansează pe continuarea acestui proces concomitent cu menţinerea unor relaţii bune cu Rusia. De altfel, este singura ţară din Balcani ai cărei cetăţeni au mai multă încredere în propria conducere decât în comunitatea europeană, o portiţă exploată intens de Moscova, fie cu declaraţii prosârbe, fie cu accentuarea frăţiei slave şi ortodoxe, fie cu acorduri militare, fie cu o pretinsă susţinere economică.

Înfiinţată la 1 ianuarie 2015, Uniunea Economică Eurasiatică este alcătuită din cinci ţări: Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kîrgîzstan. Alte şapte au statut de candidat, observator şi potenţial candidat. Acestea sunt: Tadjikistan (candidat), Republica Moldova (observator), Uzbekistan (potenţial candidat), Turkmenistan (potenţial candidat), Mongolia (potenţial candidat), China (potenţial candidat) şi Iran (potenţial candidat).

Putin se invită în Balcani

Prin contraoferta sugerată Albaniei şi Macedoniei de Nord, Rusia arată din nou că nu are de gând să stea cu mâinile în sân în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Ba chiar a plusat de curând, conform „The New York Times“. „Rusia a simţit o vulnerabilitate esenţială (…). Deşi în locuri precum Ucraina, Uniunea Europeană este percepută ca simbol al schimbării, în Balcani este văzută ca apărătoare a unei stări de fapt care poate fi gata de întrerupere“, comenta „The New York Times“ în urma unei vizite efectuate acum aproape un an la Belgrad de către Vladimir Putin.

„Rusia şi-a apărat activ prezenţa economică şi culturală (în Balcani, n. red.), însă niciodată nu a contestat supremaţia NATO sau a Uniunii Europene. Acum abordarea s-a schimbat“, sublinia „The New York Times“, referindu-se la împotrivirea liderului de la Kremlin faţă de redenumirea Fostei Republici Iugoslave Macedonia în Macedonia de Nord, o decizie luată de Skopje în scopul grăbirii integrării în NATO şi UE, precum şi la acuzaţia ministrului de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, că „Statele Unite şi anumite ţări occidentale destabilizează“ regiunea şi încearcă să reducă „influenţă rusă“.

În această logică, Rusia a făcut paşi semnificativi pe teren, orchestrând, de exemplu, o lovitură de stat în Muntenegru, pentru 16 octombrie 2016, menită opririi procesului de aderare a acestei ţări micuţe de la Marea Adriatică în NATO. Deconspirat, planul rus a eşuat din faşă, apoi Muntenegru a devenit membru al Alianţei Nord-Atlantice la 5 iunie 2017.  În cazurile Albaniei şi Macedoniei de Nord, desfăşoară o campanie mediatică activă anti-UE şi încearcă să-şi impună rolul prin politicieni locali obedienţi, cum ar fi fostul premier nord-macedonean Nikola Gruevski, care a fugit în Ungaria după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare pentru corupţie.

De ce se opune în mod oficial Macron?

Invitat de Bruxelles şi mai mulţi omologi din UE să accepte lărgirea în Balcani, Emmanuel Macron s-a opus categoric continuării acestei căi. El a deplâns exercitarea unor presiuni asupra lui în contextul summitului din 17-18 octombrie ţinut în capitala Belgiei şi a condiţionat deschiderea negocierilor de o „reformă profundă“ a procesului de aderare. Este susţinut în acest demers de Danemarca şi Olanda.

92% din cetăţenii Albaniei îşi doresc integrarea în UE, conform unui sondaj de la Tirana.

Dar, înainte de summit, cei patru conducători ai UE au precizat clar, într-o scrisoare comună, că „Uniunea Europeană se află în faţa unei alegeri strategice“, precum şi în faţa „unui test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor“. „Politica extinderii Uniunii Europene este o investiţie în pacea, securitatea, prosperitatea şi stabilitatea Europei“, a apreciat anterior fostul Înalt Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, italianca Federica Mogherini.

Zaev: „O greşeală istorică“

Neînduplecat, liderul de la Élysée a stârnit critici dure din partea susţinătorilor politicii de extindere a UE. De la Skopje, premierul nord-macedonean Zoran Zaev i-a transmis că refuzul său reprezintă o „mare nedreptate“ făcută ţării sale şi o „mare greşeală istorică“ pentru UE.

Ultima ţară inclusă în UE provine tot din Balcani. Este vorba de Croaţia, care a semnat Tratatul de Aderare la 1 iulie 2013 şi a preluat de la 1 ianuarie curent, în premieră, preşedinţia rotativă a Consilui UE pentru următoarele şase luni. În prezentarea priorităţilor, Guvernul croat a dat asigurări că va depune eforturi în vederea apropierii fostelor sale surori din componenţa Iugoslaviei de UE. „Vom face tot posibilul să depăşim problemele şi să deblocăm impasul de la summit-ul din octombrie 2019“, a declarat premierul croat Andrej Plenkovici.

Procesul este prioritar pentru locuitorii din regiune, în contextul îngrijorărilor crescânde legate de Rusia lui Putin, care a acţionat mereu împotriva cursului european adoptat după Al Doilea Război Mondial, intreţinând conflicte îngheţate în apropierea graniţei sale, atacându-şi vecini, anexând teritorii, efectuând un atac chimic în Europa şi semănând discordie în Occident.

În aşteptarea concretizării perspectivei europene, Macedonia de Nord este foarte aproape, în schimb, de NATO, alianţa de apărare care a ferit Europa de un nou război mondial. Skopje mai are nevoie de validarea Spaniei, care ar putea avea loc curând după găsirea unei coaliţii de guverarnare la Madrid. Albania, ţara vecină, face parte din NATO de la 1 aprilie 2009.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

18 Comentarii

Online Socrates
12.01.2020, 14:36:45

Dupa ce am urmărit conferința de presa de dupa întâlnirea Putin - Merkel, am început sa cred ca UE si Rusia au identificat o platforma de interese comune in ciuda sabotajelor venite din direcția "partenerului important"al Germaniei și anume tara văcarilor de peste ocean, USA. Statele Unite au si ele desigur interesele lor naționale dar acestea au intrat în coliziune frontala cu interesele UE.

-1 (9 voturi)
Alexandru Preda
12.01.2020, 15:09:28

Foarte corecta observatie!

-2 (8 voturi)
Chris Kristofferson
12.01.2020, 16:05:40

Nu stiu ce-or sa rezolve rusii cu Macedonia de Nord ... Albanezii insa ii urasc intens inca de pe vreme URSS!

+1 (3 voturi)
Alexandru Preda
12.01.2020, 16:34:16

Pe albanezi ii urăsc mulți și in Balcani. Asa ca nu contează asa de mult părerea lor.

+2 (6 voturi)
Goguţă
12.01.2020, 16:48:09

Din recomandarile MAE Vă recomandăm evitarea deplasărilor în zona de frontieră a Albaniei cu provincia Kosovo, unde există riscul prezenţei unor dispozitive explozive amorsate, rămase din perioada conflictului din Kosovo din 1999. Fenomenul criminalităţii organizate este încă prezent în această ţară, cele mai frecvente manifestări ale acestuia fiind traficul de narcotice, spălarea de bani, contrabanda şi traficul de autoturisme second-hand.

+1 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (18)

Modifică Setările