Cum prinde contur „Novorossia“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Planul de pace „pus pe hârtie“ de Vladimir Putin şi prezentat de separatiştii ucraineni la Minsk a confirmat că Rusia intenţionează să pună bazele unei noi entităţi statale, Noua Rusie, pe teritoriul Ucrainei, chiar dacă nu va fi recunoscută internaţional. Deocamdată, limitele geografice ale noului stat sunt încă neclare, dar semnificaţia lui geopolitică este evidentă atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina.

Conducerea autoproclamatei Republicii Populare Doneţk poartă discuţii la Moscova privind livrarea de gaz rusesc în Donbass, a declarat, pe 4 septembrie, ministrul Securităţii din autoproclamata Republică Doneţk, Leonid Baranov, citat de gazeta.ru. „Avem o secţiune de gazoduc separată, livrarea de gaz este garantată. Conducta trece prin regiunea Lugansk şi Doneţk, pentru a nu mai depinde de aprovizionerea cu gaz din Ucraina, a explicat liderul separatist. În plus, conducerea celor două republici separatiste susţin că până la sfârşitul lunii septembrie vor trece de la moneda ucraineană grivna la cea rusească, rubla.

„Bombele“ lui Putin

Regiunile separatiste nu au nici o intenţie să permită desfăşurarea alegerilor legislative anticipate pentru Parlamentul de la Kiev. Deocamdată, separatiştii din Doneţk şi Lugansk nu controlează întreg teritoriul care dă continuitate celor două entităţi, dar contraofensiva lansată în urmă cu peste o săptămână asta urmăreşte: preluarea oraşului port Mariupol pentru a avea ieşire la mare şi continuitate teritorială a noii entităţi statale.

De altfel, planul lui Putin prevede retragerea trupelor ucrainene din cele două regiuni separatiste şi îndepărtarea oricărui punct de control ucrainean de pe tronsonul de forntieră a celor două regiuni cu Rusia. Moscova nu are intenţia de a anexa cele două zone separatiste aşa cum a procedat în cazul Crimeei, pentru că este forte costisitor şi, în plus, se poate folosi mai bine de o „Transnistrie“ ucraineană pentru a şantaja Kievul, în caz că încearcă să se apropie prea mult de UE, SUA şi NATO.

Autoproclamatele Republici Doneţk şi Lugansk vor deveni bombe teritoriale în Ucraina, la fel ca Transnistria în Republica Moldova, Osetia de Sud şi Abhazia, în Georgia. A face din aceste zone teritoriul de influenţă rusă pentru limitarea vectorului pro-occidental al Kievului, Rusia este capabilă. Dar este clar că nu poate exista în cadrul statului Ucraina o entitate cu propria sa limbă, moneda unui stat străin şi capacitatea de a purta negocieri comerciale directe cu alte ţări, notează „Courrier Internaţional“.

Planul dus la capăt după alegerile din octombrie

Întrebarea este dacă preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a împăcat cu gândul acestui scenariu şi dacă acest lucru a fost discutat cu liderul de la Kremlin. Presa ucraineană scria, ieri, că Poroşenko s-ar fi întâlnit duminică, în secret, cu Vladislav Surkov, consilier al liderului de la Kremlin,Vladimir Putin, dar atât autorităţile de la Kiev, cât şi cele de la Moscova nu au confirmat oficial această informaţie. Potrivit presei, Vladislav Surkov exercită în secret funcţiile trimisului special al preşedintelui Rusiei în Ucraina.

Dar această variantă este exclusă înainte de alegerile din 26 octombrie, în urma cărora Poroşenko şi-a propus să câştige o majoritate parlamentară. Dar şi după legislative, la nivelul retoricii politice, liderii ucraineni nu vor accepta pierderea Donbasului, aşa cum nu acceptă pierderea Crimeei. Dar, în practică, Kievul ar putea foarte bine lăsa Rusia să alimenteze Donbasul pe timpul iernii, pentru că ucrainenii nu au mijloace.

Această încetare a focului este mai necesară Rusiei decât Ucrainei pentru că Moscova nu poate să ascundă la nesfârşit implicarea trupelor ruseşti în cadrul ofensivei separatiştilor, iar forţelor armate ucrainene riscau o baie de sânge. Pe de altă parte, dacă negocierile se întind pe timpul iernii, puterea de la Kiev s-a putea prăbuşi sub greutatea propriilor probleme, şi în acest caz, teritoriul Novorossiei s-ar putea extinde, chiar şi fără intervenţie militară, ci prin voinţa cetăţenilor care nu accepta să moară de foame şi de frig.

Poroşenko riscă un nou „maidan“

„Le Monde“ scrie că preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a stabiliza situaţia din ţară, în caz contrar el se va confrunta cu un „al treilea Maidan“. Armistiţiul semnat la Minsk pe 5 septembrie îl face învingător pe Vladimir Putin într-un război care sfâşie estul Ucrainei deja de cinci luni. Iar Petro Poroşenko pierde. El a fost ales preşedinte la 25 mai, pe baza promisiunii că va câştiga războiul şi va păstra unitatea Ucrainei.

Poroşenko a fost aproape de succes, scrie publicaţia franceză,.în vară, armata ucraineană a fost pe cale de a separa rebelii din regiunea Doneţk de cei din regiunea Lugansk şi să ia din nou sub controlul său frontiera. Însă, „invazia militarilor ruşi şi tehnicii ruse au schimbat dramatic situaţia. Poroşenko nu are o altă soluţie decât să cedeze, noteză „Le Monde“, deoarece ocuparea oraşului Mariupol de către rebeli ar fi o înfrângere şi mai gravă. Sau, şi mai rău, a Slavianskului. La 5 iulie oraşul a trecut în mâinile armatei ucrainene şi Poroşenko a marcat cucerirea Slavianskului ca o victorie simbolică. Dacă acolo se întorc rebelii, ar fi pentru el cel mai înalt grad de umilire“.

La 26 octombrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Poroşenko a făcut totul pentru ca ele să aibă loc. El a vrut să profite de acţiunile de succes în război pentru a pune capăt coaliţiei pestriţe care îl sprijină de la revoluţia de pe Maidan şi să formeze o majoritate stabilă. Dar acum situaţia este dramatică pe frontal de est, în plus , permanent mor soldaţii ucraineni. Mobilizarea soldaţilor, care erau trimişi pe front slab pregătiţi şi slab dotaţi, de asemenea, a cauzat resentimente. Opinia publică a devenit mai radicală. Generalii armatei ucrainene îl acuză pe preşedinte de „victorie furată“.

O perioadă de timp după alegerile prezidenţiale, cererile mişcării populare au trecut pe planul doi din cauza războiului şi prăbuşirii economiei ucrainene. Acum, Poroşenko trebuie să depună toate eforturile posibile pentru a stabiliza situaţia. În caz contrar, el riscă să se confrunte cu un „al treilea Maidan“, după revoluţiile din 2004 şi protestele violente de la sfârşitul anului 2013, concluzionează „Le Monde“.


 

novorossia harta

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/novorossia" target="_blank">View the story "Novorossia" on Storify</a>]

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite