Cum încearcă Finlanda să scape de problema oamenilor fără adăpost

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Finlanda pare să fie singura ţară europeană unde numărul persoanelor fără adopost este în continuă scădere, în contextul în care disparităţile sociale cresc tot mai mult în majoritatea ţărilor dezvoltate, iar tot mai mulţi oameni sunt de cele mai multe ori condamnaţi să intre într-o  spirală a sărăciei, considerată pe nedrept ca fiind fatidică.

În urmă cu peste un deceniu, în Finlanda îşi face drum o nouă paradigmă pentru soluţionarea problemelor create de lipsa de adăpost. La acea vreme, guvernul lui Matti Vanhanen decide să susţină o iniţiativă formulată de un grup cunoscut sub numele de „Patru oameni înţelepţi”, grup format de un profesor de ştiinţe sociale, de un doctor, un politician şi un episcop.

Aceştia prezintă un raport intitulat „Nimi Ovessa” (n.r „Numele tău pe uşă”) şi propun o viziune inedită pentru combaterea condiţiilor de trai extrem de precare îndurate de zeci de mii de oameni în Helsinki şi în restul ţării. Conceptul central introdus de raport mizează pe o inversare a modului de abordare a integrării sociale, asigurând „din start” şi necondiţionat o locuinţă pentru a scoate de urgenţă persoanele din stradă, urmând ca celelalte etape de integrare să fie parcurse ulterior, într-un mediu mult mai favorabil garantat de accesul la un minim grad de intimitate şi decenţă conferit de un banal acoperiş deasupra capului. Principiul „Housing first” ( prioritatea dreptului la locuinţă) continuă încă să-şi dovedească eficacitatea, iar „miracolul finlandez” devine din ce în ce mai citat în numeroase ţări ce se confruntă cu lipsa de adăpost în masă.

Înainte ca ingenioasa idee să devină strategie naţională, lipsa de adăpost din Finlanda era tratată în acelaşi mod ca şi în celelalte state, adică un model de reintegrare treptată a persoanelor fără adăpost, nevoite să treacă prin mai multe etape pentru ca într-un final să fie recunoscute ca „oameni” cu drepturi depline, mai precis: locuinţe temporare, interminabile întâlniri cu diverşi asistenţi sociali, iar pe măsură ce sunt înregistrate progrese, locuinţă permanentă este acordată ca o recompensă finală.

"Am decis să facem ca dreptul la locuinţa să fie necondiţionat", spune Kaakinen. "Am vrut să demonstrăm că nu e neapărat necesar şi eficient ca problemele create de precaritate să fie rezolvate înainte ca fiecare să  aibă prorpria casă. În schimb, o casă ar trebui să fie fundaţia sigură, care să uşureze ulterior rezolvarea tuturor problemelor. ", a spus  Juha Kaakinen, reprezentantă a progamului Y-Foundation care contribuie la construirea de locuinţe sociale, citează The Guardian.

Cu sprijinul statului, al primăriei şi al ONG-urilor, au fost astfel cumpărate locuinţe, au fost construite noi blocuri, iar adăposturile vechi au fost transformate în locuinţe permanente şi confortabile.

"A fost clar pentru toată lumea că vechiul sistem nu mai funcţiona. Am avut nevoie de schimbări radicale. A trebuit să scăpăm de adăposturile de noapte şi de căminurile ce propuneau adăpost pe termen scurt. Au avut o istorie foarte lungă în Finlanda şi în toată lumea, dar am putut observa că nu contribuiau cu nimic la soluţionarea acestei probleme care continuă sa se perpetueze peste tot în lume. Astfel, am decis să inversăm ipotezele. ", mai adaugă  Kaakinen, citată de jurnaliştii britanici.

Obiectivul iniţial al raportului „celor patru înţelepţi” îşi fixase timidul obiectiv de a crea 2.500 de noi locuinţe. Într-un final au fost create 3500 de acoperişuri, iar de la lansarea proiectului, din anul  2008, numărul persoanelor fără adăpost pe termen lung din Finlanda a scăzut cu mai mult de 35%. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite