De ce a fost scoasă Bulgaria de sub monitorizarea UE? Bulgarii protestează faţă de numirea în funcţia de procuror general a unei persoane controversate

După ce Bulgaria a fost lăudată de Comisia Europeană pentru reformele din justiţie şi ridicat mecanismul de monitorizare MCV, sute de bulgari protestează în stradă faţă de numirea în funcţia de procuror general a unei persoane controversate, pe care ei o consideră marioneta elitei politice şi a oligarhilor corupţi.

Peste 1.000 de bulgari au marşăluit miercuri prin centrul Sofiei pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de singurul candidat la funcţia de procuror general al Bulgariei. Cetăţenii se îndoiesc că Ivan Gheşev ar duce cu adevărat un război împotriva corupţiei la nivel înalt.

Scandând „Gheşev este o ruşine” şi „Libertate”, protestatarii bulgari, care au organizat o serie de manifestaţii împotriva sa în ultimele luni, spun că aşa-zisele elite politice şi oligarhii corupţi au colaborat, fiind în spatele nominalizării lui Gheşev, pentru a se asigura că infracţiunile lor nu vor fi cercetate.

Cel mai înalt organ judiciar din Bulgaria, Consiliul Judiciar Suprem, este aşteptat să îl aleagă joi pe Gheşev, în prezent procuror general adjunct, pentru un mandat de 7 ani. Ivan Gheşev, în vârstă de 49 de ani, a fost nominalizat în unanimitate pentru acest post de către toţi procurorii din Consiliu. Are nevoie de 17 voturi pentru a fi ales şi deja pare să aibă asigurate 20, scrie Sofia Globe.

Protestatarii au de gând să se adune şi joi dimineaţă în faţa sediului Consiliului Judiciar Suprem. Alegerea lui Gheşev în funcţia de procuror general are loc cu câteva zile înainte de alegerile locale din Bulgaria.

Lipsa de concurenţă pentru ocuparea acestei poziţii înalte i-a înfuriat pe protestatari, care văd alegerea sa ca fiind deja hotărâtă.  Gheşev a respins acuzaţiile şi a spus în iulie că a acceptat nominalizarea doar pentru a răspunde încrederii investite în el de către colegi.

Chiar dacă Bulgaria ar putea scăpa de MCV în câteva luni, ea ocupă primul loc în clasamentul celor mai corupte state membre ale UE în indicele de percepţie a corupţiei întocmit de Transparency International.

Ridicarea monitorizării MCV de către Comisia Europeană, separând Sofia de Bucureşti, a provocat reacţii contradictorii chia şi la Sofia. 

Liderul Partidului socialiştilor europeni, Serghei Stanişev, a declarat că raportul este o veste foarte bună pentru ţară. Identică este aprecierea premierului Boiko Borisov, aşa cum viceprim-ministrul Ekaterina Zaharieva crede că aprecierea pozitivă este o reacţie la reformele din ultimii ani. Ministrul Justiţiei, Danail Kirilor, a anunţat că raportul pozitiv îi permite să renunţe la ideia de a demisiona, în vreme ce procurorul-şef, Sotir Ţaţarov, a spus – „pentru prima dată am primit o evaluare obiectivă”.

Unul din liderii PSB Elena Ionceva însă a declarat că recomandarea, în cazul Bulgariei, de scoatere a Bulgariei din Mecanismul de Cooperare şi Verificare upă aproape 13 ani de monitorizare este rezultatul promisiunilor actualului preşedinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker, avansate celui pe care l-a numit „prietenul Borisov”.

Ionceva consideră că mecanismul nu a adus o justiţie mai bună şi ordine de drept mai mare. Influenţa politică şi oligarhică domină justiţia şi presa, procuratura rămâne de tip postsovietic, corupţia înfloreşte, sunt etichetele pe care politiciana le-a aplicat situaţiei din Bulgaria, relatează corespondentul europei libera la Sofia.

La întrebarea ziarului sofiot „Sega” de ce Bruxelles-ul face cadouri Bulgariei, ţară în care nu a fost condamnat niciun mare corupt, şi sancţionează România, cu sute de demnitari ajunşi la închisoare pentru fapte de corupţie, răspunsul unui înalt reprezentant al CE a fost – „Pentru că Bulgaria a îndeplinit cele 17 recomandări ale Comisiei, care cer schimbări legislative şi instituţionale, nu şi condamnări”.

Cea de a doua întrebare a ziarului a fost „De ce s-a renunţat la monitorizarea în domeniul crimei organizate, când niciun cap al acesteia nu a fost condamnat?” – răspunsul – „Pentru că anul trecut am constatat că în Bulgaria crima organizată a fost redusă la normele în celelalte ţări-membre”.

Preşedintele Tribunalului suprem Lozan Panov a constatat, nu fără ironie, că Bruxelles-ul transferă în mâiniile cetăţenilor responsabilitatea pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate.

Opinia Institutului de drept al „Societăţii deschise” este că recomandările conţinute în rapoartele MCV au generat riscuri pentru drepturile omului. Recomandarea Comisie europene nu are la bază rezultate reale în combaterea corupţiei şi crimei organizate.

Ziarul „Dnevnik” avertizează că MCV va fi înlocuit în primele luni ale anului viitor de un nou mecanism de sancţionare a neregulilor prin sistarea de fonduri. Situaţia Bulgariei se va putea chiar deteriora ca urmare a aplicării unui set de criterii comune pentru toate ţările membre.

Vesela Cerneva, de la Consiliul european de politică externă, consideră că situaţia în Polonia şi Ungaria şi, în primul rând, autoritarismul lui Viktor Orban va duce la extinderea mecanismului de verificare şi control. Orice încălcare a libertăţii presei şi a supremaţiei legii va fi sancţionată prin tăieri de fonduri, a spus Cerneva, care este de păarere că „în această direcţie s-ar îndfepta ţările mai bogate, care ar avea ca efect şi reducerea contribuţiei lor la bugetul Uniunii.”