De ce l-ar spiona serviciile secrete marocane pe preşedintele Franţei?
0
Telefonul mobil al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, şi smartphonu-rile altor personalităţi franceze au fost vizate de aplicaţia spion israeliană, fiind ţinta serviciilor secrete marocane în perioada 2017-2019. Acestă intruziune este pusă de presa franceză pe seama preocupărilor Marocului pentru vecinul şi rivalul său de lungă durată, Algeria.
Scandalul Pegasus ia amploare, după ce numele a 14 şefi de stat şi de guvern au fost adăugate pe lista persoanelor spionate de servicii de informaţii din alte state, cu ajutorul unui program informatic creat de o companie israeliană. Printre cei supravegheaţi cu programul Pegasus s-ar fi aflat şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, ce ar fi fost ţinta serviciilor secrete marocane în perioada 2017-2019. Programul ar fi reuşit să intre pe telefonul personal al lui Macron, pe care acesta îl deţine dinainte de a fi preşedinte şi la care nu a renunţat.
Printre ţintele serviciilor marocane s-ar fi aflat şi fostul premier Édouard Philippe, 15 miniştri, parlamentari francezi de la putere şi din opoziţie.
Lideri spionaţi
Regele Mohammed al VI-lea al Marocului, preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele irakian Barham Salih, preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, premierul pakistanez Imran Khan, premierul egiptean Mostafa Madbouly sau prim-ministrul Marcolului, Saad-Eddine El Othmani, se numără printre cei 14 lideri politici mondiali ale căror telefoane au fost monitorizate prin softului de spionaj Pegasus, folosit de unii lideri mondiali pentru a-şi spiona rivalii politici, scrie ziarul american Washington Post.
De asemenea, şapte foşti prim-miniştri au fost spionaţi de software-ul spyware Pegasus, produs de compania israeliană de supraveghere NSO Group. Potrivit investigaţiei jurnalistice realizată de un consorţiu format din 17 organizaţii media conduse de publicaţia franceză non-profit Forbidden Stories, fostul premier al Yemenului, Ahmed Obeid bin Daghr, fostul premier al Libanului, Saad Hariri, fostul premier al Ugandei, Ruhakana Rugunda, fostul premier al Franţei, Edouard Philippe, fostul premier al Kazahstanului, Bakitzhan Sagintayev, fostul premier al Algeriei, Noureddine Bedoui, cât şi fostul premier al Belgiei, Charles Michel din Belgia, au fost spionaţi în vremea când erau şefi ai guvernelor din ţara lor.
Numele acestor oficiali au apărut pe o listă cu peste 50.000 de numere de telefon, care erau monitorizate prin softul de spionaj Pegasus încă din 2016. Pe listă se mai află şi alţi 600 de oficiali guvernamentali, ambasadori ONU, diplomaţi internaţionali şi politicieni din 34 de ţări, printre care Afganistan, Azerbaidjan, Bahrain, Bhutan, China, Congo, Egipt, Ungaria, India, Iran, Kazahstan, Kuweit, Mali, Mexic, Nepal, Qatar, Rwanda, Arabia Saudită, Togo, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit şi Statele Unite, dar şi numele directorului general al OMS.
Niciunul dintre liderii politici nu şi-au oferit telefoanele către cele 17 organizaţii media care au examinat lista numerelor de telefon. Asta înseamnă că nu a fost posibilă testarea criminalistică care ar fi putut dezvălui dacă telefonul mobil este sau a fost monitorizat prin software-ul spyware Pegasus. Totodată, nu a fost posibil să se stabilească dacă vreun client al companiei NSO a încercat să folosească softul Pegasus pe telefoanele acestor lideri politici şi cu atât mai puţin dacă vreunul dintre aceştia au reuşit să transforme telefonul mobil într-un „spion de buzunar” capabil să urmărească aproape orice mişcare, comunicare şi relaţie personală a unui lider politic.
Pentru a avea certitudinea că aceştia au fost spionaţi, telefoanele şi laptopurile lor trebuie expertizate şi doar două laboratoare din lume sunt capabile să facă această expertiză – spune Jacques Monet, şeful Redacţiei Investigaţii al Radio France, parteneră a anchetei jurnalistice. El şi-a exprimat mirarea că Marocul, o ţară prietenă a Franţei, a mers atât de departe. Afost expertizat telefonul fostului ministru al mediului, numărul doi în cabinetul lui Édouard Philippe, François de Rugy, în care au fost descoperite urme a cel puţin trei intruziuni.
Compania israeliană NSO a transmis că monitorizează îndeaproape modul în care este folosit softul Pegasus şi nu permite accesul la acest sistem pentru clienţii care au tendinţa să îl utilizeze în mod abuziv. Însă, reprezentanţii NSO au mai declarat că nu compania în sine, ci clienţii săi sunt responsabili pentru utilizarea abuzivă a softului Pegasus.
Într-o scrisoare separată, transmisă marţi către consorţiul celor 17 organizaţii media care au lucrat la investigaţia despre proiectul Pegasus, reprezentanţii NSO au spus: „putem confirma că cel puţin trei nume din ancheta dumneavoastră, printre care preşedintele Emmanuel Macron, regele Mohammed VI şi directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Ghebreyesus, nu sunt şi nu au fost niciodată ţinte ale clienţilor grupului NSO. Toţi oficialii guvernamentali francezi şi belgieni sau diplomaţii menţionaţi pe listă nu sunt şi nu au fost niciodată monitorizaţi de softul de Pegasus".
Parchetul din Paris a desschis o anchetă
Parchetul din Paris a deschis o anchetă, după ce a primit mai multe plângeri din partea unor jurnalişti şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale ale căror dispozitive electronice au fost spionate în beneficiul Marocului. Guvernul marocan a negat categoric faptul că ar fi spionat politicieni francezi şi a calificat dezvăluirile jurnaliştilor drept minciuni. „Le Monde“ notează că pericolul cu Pegasus este că software-ul este mult mai intruziv decât simpla interceptare a convorbirilor. Acest malware este capabil să preia controlul deplin al telefonului mobil şi să extragă orice fel de date: e-mail-uri, locaţie, documente, fotografii, etc. De asemenea, poate să activeze microfonul şi camera.
Ce voiau să afle marocanii
Ţintirea lui Emmanuel Macron este explicată de curiozitatea nemărginită a Marocului pentru vecinul şi rivalul său de lungă durată, Algeria. „ Pentru a înţelege, trebuie să mergem înapoi la ştirile din acea lună, martie 2019“, notează „le Monde“. În Alger, situaţia era incertă: Abdelaziz Bouteflika, conducătorul puternic al ţării de douăzeci de ani, slăbit de demonstraţii la scară largă, anunţa la 11 martie, că renunţă la candidatura sa pentru un al cincilea mandat prezidenţial şi amână alegerile programate pentru aprilie. Franţa se teme de o destabilizare a ţării, care, pe lângă furnizarea de gaz, este un avanpost în lupta împotriva terorismului din regiune. Parisul anticipează chiar un posibil val migrator.
Autorităţile franceze vor putea utiliza metodologia şi indicatorii tehnici publicaţi duminică 18 iulie de Amnesty International pentru a încerca să detecteze posibile urme de infecţie în telefonul prezidenţial.Dar, dincolo de asta, dacă nu opreşti complet utilizarea smartphone-urilor moderne, este complicat să te aperi împotriva acestui tip de intruziune. De exemplu, este imposibil să modifici software-ul care rulează pe telefoane Apple pentru a adăuga dispozitive de securitate proiectate de statul francez. Şi software-ul NSO va fi întotdeauna cu un pas înaintea apărării Apple”.
”Hidra supravegherii scapă de sub control
Publicaţia germană Frankfurter Rundschau , citată de RFI, notează că ”Hidra supravegherii scapă de sub control şi îşi pierde scopul iniţial“. „Dezvăluirile scandalului Pegasus arată ipocrizia argumentelor invocate, cum ar fi lupta împotriva terorismului sau lupta împotriva pedofiliei, când, în realitate, serviciile de securitate caută pur şi simplu să protejeze datele confidenţiale. Este un întreg sistem care a devenit autonom şi care funcţionează în afara oricărui control al statului, dar de-abia acum UE descoperă caracterul ascuns al Pegasus, software-ul pe care NSO, cu sprijinul autorităţilor israeliene, l-a vândut guvernelor şi regimurilor din întreaga lume pentru a spiona jurnalişti, politicieni, oponenţi şi alţii. Nici rapoartele ONG-urilor internaţionale, nici dezvăluirile şi denunţurile, nici măcar cazul jurnalistului critic Jamal Khashoggi, ucis de serviciile de informaţii saudite în 2018 cu ajutorul informaţiilor colectate de Pegasus, nu cauzaseră vreo problemă democraţiilor“, subliniază publicaţia germană.
NSO funcţionează din 2011, un deceniu de ilegalitate totală, constată Le Monde, care conchide că activităţile NSO explică anumite detalii din apropierea recentă între Israel şi ţări ca Arabia Saudită, Marocul sau Ungaria. „ The Washington Post“ scrie că oficiali din guvernul SUA bănuiau de multă vreme că unele informaţii strânse de NSO ajung pe masa guvernului israelian. Ministrul israelian al apărării, cel care eliberează licenţele de export pentru fiecare contract al NSO, e supus unor mari presiuni pentru a pune capăt acestor licenţe, precum şi colaborării cu firma respectivă, care e văzută ca o „unealtă” a guvernului şi a ministrului apărării.” „Financial Times“ consideră că a venit timpul ca Israelul să ia în serios aceste acuzaţii, să le examineze transparent acuzaţiile şi, de asemenea, să suspende licenţa de export a NSO.
Se încarcă comentariile...
