De ce nu se grăbeşte Putin să-l felicite pe Biden

Preşedintele Rusiei aşteaptă să vadă cum se va finaliza situaţia din SUA

Conducerea Rusiei speră că politica administraţiei Biden faţă de Rusia va semăna cu cea a preşedintelui Obama - dar este pregătită şi pentru un scenariu mai puţin favorabil, crede Konstantin Eggert.

Vladimir Putin tace. Nu se grăbeşte defel să-l felicite pe Joe Biden pentru câştigarea alegerilor din America. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskow, a explicat că este vorba de renumărarea voturilor solicitată de preşedintele în exerciţiu Donald Trump. Dar, desigur, nu despre asta este vorba de fapt.

Putin, obsedat să nu dea niciodată vreun semn de slăbiciune, îi arată lui Biden că, în ciuda sancţiunilor occidentale şi a izolării internaţionale, el nu se teme să rămână ferm pe poziţie în faţa noului "lider al lumii libere". Biden va fi al cincilea preşedinte american din timpul mandatelor lui Putin, primul fiind Bill Clinton. Putin are sentimente amestecate faţă de fostul vicepreşedinte din vremea administraţiei Obama. Pe de o parte, Biden a fost unul din membrii administraţiei lui Barack Obama care nu şi-a ascuns admiraţia faţă de Dmitri Medvedev, cel care i-a ţinut locul lui Putin în funcţia de şef de stat în perioada 2008-2012, şi a sperat că Medvedev va concura pentru un al doilea mandat de preşedinte. Putin nu uită - unii spun că nu iartă - astfel de ‘scăpări'.

Dispreţul lui Putin pentru administraţia Obama

Pe de altă parte, liderul rus a dispreţuit pe faţă administraţia Obama-Biden, pe care a considerat-o slabă şi indecisă. Aceasta s-a opus şi a ezitat înainte de adoptarea în Congres a legii numite "Magnitsky Act", prin care pot fi sancţionaţi politicieni şi funcţionari din lumea întreagă care încalcă drepturile omului. I-a permis lui Bashar al-Assad să folosească arme chimice împotriva civililor sirieni, ignorând astfel propriile sale ‘linii roşii' iar apoi a privit neputincioasă cum Rusia şi-a trimis aviaţia militară în Siria pentru a-l salva pe dictatorul sirian. Şi mai importantă pentru Putin a fost reacţia iniţială reţinută a lui Obama la anexarea Crimeei şi, în fine, refuzul lui ferm de a înarma armata ucraineană. Administraţia Trump a fost cea care a reversat această politică.

Echipa lui Biden va fi nevoită în curând să intre în contact cu conducerea Rusiei, pentru a demara negocierile pe tema noului tratat strategic privind arsenalul nuclear care să înlocuiască tratatul START-3 (semnat în 2011 de Obama şi Medvedev). Moscova şi Washingtonul discută acum extinderea cu un an a acestei înţelegeri. Administraţia Trump vrea ca şi China, care îşi construieşte în prezent un masiv arsenal nuclear, să devină parte a noului tratat atomic. Casa Albă insistă ca Putin să-l convingă pe "partenerul său strategic" Xi Jinping să se alăture negocierilor. Va continua Biden pe aceeaşi linie sau va renunţa la cooptarea Chinei? Decizia va semnaliza imediat Kremlinului şi lumii întregi dacă noua administraţie de la Washington va menţine linia dură a republicanilor faţă de China. Este un lucru important pentru Putin, care devine tot mai adânc implicat cu Beijingul pe plan mondial.Deci Putin aşteaptă acum să vadă dacă noua administraţie Biden-Harris devine un fel de ‘Team Obama 3.0' sau adoptă o linie mai dură vizavi de Moscova. Probabil că îşi va da seama relativ repede de noua direcţie.

Belarus, Nord Stream 2, Navalnîi

Mai sunt şi alte subiecte în care Kremlinul va aştepta semnale de la preşedintele Biden: Belarus, otrăvirea lui Alexei Navalnîi şi Europa, mai cu seamă Germania. Va spori noua conducere a SUA presiunile asupra regimului Lukaşenko? Din perspectiva lui Putin, poziţia Americii faţă de Belarus va arăta dacă noul şef de stat american este dispus să se opună controlării de către Moscova a spaţiului postsovietic, inclusiv a Ucrainei. Va condamna Biden tentativa de asasinare a liderului opoziţiei ruse la fel cum a făcut-o UE? Putin crede că administraţia Obama a sprijinit protestele de la Moscova din 2011-2012, în speranţa că va împiedica astfel revenirea lui Putin la Kremlin. Având în vedere obsesia Kremlinului pentru ameninţarea "schimbărilor de regim", susţinute de SUA, atitudinea lui Biden şi a colaboratorilor săi faţă de Navalnîi este de importanţă majoră pentru Putin.

La fel este şi poziţia administraţiei democrate faţă de proiectul energetic Nord Stream 2. Preşedintele Trump şi Congresul american fac presiuni asupra cancelarei Angela Merkel pentru a abandona conducta de gaz aproape finalizată. Kremlinul vede proiectul ca pe un instrument de presiune economică împotriva Ucrainei, noua conductă urmând să lase Kievul fără o parte masivă din încasările pentru tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său. Berlinul a rezistat până acum presiunilor lui Trump. Mai mulţi politicieni europeni cred că Angela Merkel va ajunge mai uşor la un compromis cu Biden, dat fiind că preşedintele Trump este extrem de nepopular în rândul cancelariilor europene. În acest caz, ar fi vorba de o lovitură serioasă pentru Putin. Dar întrebarea cheie aici este dacă Biden va aborda acest subiect sau îl va ignora.

Putin nu are prea mult de aşteptat. Toate aceste întrebări vor primi răspuns la scurt timp după inaugurarea noului preşedinte american - cu condiţia ca echipa lui Biden să nu se înece în problemele de politică internă şi în luptele ideologice din Partidul Democrat. O astfel de situaţie ar fi exact pe placul lui Vladimir Putin.

Comentariu publicat de Deutsche Welle