Democraţia cehă, „ameninţată“ de criza datoriilor în creştere

În Republica Cehă „democraţia este ameninţată”  de „criza datoriilor personale care ia amploare” şi „subminează una din cele mai prospere economii ale Europei, trimiţându-i pe muncitori în economia neoficială, pentru a scăpa de agresivii recuperatori de datorii bancare”, scrie „The Guardian“.

Renata este unul dintre cei 863.000 de cehi - dintr-o populaţie de 10,6 milioane – hărţuiţi de recuperatori. Aproximativ 150.000 de persoane au cel puţin 10 datorii în arierate pentru sume pe care nu cred că le vor putea  achita vreodată. Multe amenzi umflate ulterior au fost luate de cehi pentru că au fost prinşi fără bilet în transportul public, de multe ori pe când erau copii. Aproximativ 6.000 de cehi au fost amendaţi pe când erau minori, în principal pentru că au fost prinşi în tramvaie sau metrou fără bilet.

„Am fost atât de înspăimântată de recuperatori pentru că au venit la părinţii mei", a spus ea, descriind un scenariu de coşmar al creditorilor flămânzi care bat la uşa. „Dacă eşti debitor aici, statul te incriminează, mai rău decât dacă eşti un criminal adevărat. Chiar şi un criminal poate fi eliberat mai devreme pentru un comportament bun. Nu am ucis pe nimeni, nu am vrut ca firma  mea să dea faliment - dar nu voi fi liberă până la sfârşitul vieţii mele“, spune Renata.

Întreaga sa experienţă este o dovadă a creşterii crizei datoriilor persoanelor fizice din Republica Cehă, care subminează una dintre cele mai de succes economii din Europa prin împingerea muncitorilor în economia subterană pentru a scăpa de recuperatorii agresivi de datorii.

Parlamentarii cehi sunt acum sub presiune pentru a adopta de urgenţă o lege care ar putea oferi o cale de ieşire pentru un număr imens de datornici ai ţării. Ei vor vota, luna aceasta, o nouă lege a falimentului,  după ce Senatul ceh a respins o propunere anterioară considerată prea slabă pentru a face faţă unei crize despre care analiştii spun că a lăsat în urmă de vieţi ruinate şi familii destrămate.

Renata, de 54 de ani, este datornicul tipic. Ea spune că şi-a pierdut casa şi a divorţat după falimentul micii sale firmei de construcţie şi s-a refugiat într-un sat din apropiere de Praga. 

„Mi-a ruinat complet viaţa", a spus ea, stând într-o cafenea din oraşul industrial Kladno, la 18 km nord-vest de Praga. „Este fără speranţă, nu există lumină la capătul tunelului, aş vrea să plătesc o parte din datorie, dar nu am bani sau proprieţăţi şi trebuie să am grijă de fiica mea".

Renata datorează circa 7 milioane de coroane cehe (272.765 euro). Potrivit experţilor, în Cehia funcţionează una dintre cele mai stricte legi ale insolvenţei din Europa şi limitează falimentul celor obţin venituri din care pot achina 30% din datoriile lor, ceea ce este imposibil pentru mulţi datornici care trebuie să şi trăiască din venituri scăzute. Această lege trebuie să o modifice parlamentarii. 

Criticii susţin că vieţile cehilor sunt marcate de un sistem de recuperare punitiv de neegalat în Europa de Vest: autorităţi locale de transport şi cele de utilităţi vând datorii mici neplătite către agenţi de colectare privată cu marje de profit uriaşe. Acest lucru face adesea ca sumele modeste să devină ameţitoare, odată ce se adaugă penalităţile pentru întârziere şi taxele avocaţilor şi executorilor judecătoreşti. Unii debitori împrumută bani pentru a-şi plăti creanţele şi fac alte datorii.

"În 2006, prietena mea şi cu mine am fost amendaţi cu 800 de coroane (aproximativ 30 de euro) atunci când am fost prinşi în tramvai fără bilet", a declarat Sam Kahakzad, producător de televiziune din Praga. "Nu aveam bani, aşa că nu am putut plătit pe loc. Nu am mai ştiut nimic de această amendă până în 2011, când am primit scrisori în care ne somau să plătim 28.000 de coroane (1088 euro) şi ne avertizau că vom fi amendaţi cu 10.000 de coroane (389 euro) dacă nu vom plăti într-o lună. A trebuit să fac două plăţi de urgenţă, spune Kahakzad. "

Umflarea amenzilor neplătite cu taxe şi penalităţi a devenit obişnuinţă după reforma din 2001 care a introdus un sistem de executori privaţi, după ce datoriile au crescut în timpul exploziei  creditării care a urmat căderii regimului comunist în fosta Cehoslovacie în 1989.

Ratele de recuperare a datoriei au crescut. Dar oamenii critică abuzurile, exacerbate de concurenţa dintre cei 150 de recuperatori privaţi - dintre care unii sunt cunoscuţi pentru stilul de lucru brutal, de a intra în casele datornicilor şi de a le confisca bunurile, inclusiv jucăriile copiilor - şi relaţiile lor apropiate cu politicieni, care au închis ochii la excese.

Criticii acestei legi subliniază faptul că creşterea datoriei sporeşte inegalităţile şi excluderea socială şi ameninţă democraţia în aces stat fost comunismului acum membru UE. "Experienţa în materie de datorii este asociată cu o mai mică încredere în instituţii, cu o mai mică încredere în democraţie", a declarat Daniel Prokop, sociolog la Universitatea din Praga. 

Jan Čulík, specialist în studiile cehe la Universitatea din Glasgow, a descris problema ca fiind "unul dintre principalii factori care destabilizează ţara". "Nu este surprinzător faptul că oamenii votează pentru populişti şi noi oligarhi. V-aţi prezenta la vot pentru politicienii „democraţi“ care v-au condamnat la sclavia perpetuă a datoriilor? Sub comunism, nimic asemănător nu s-a întâmplat vreodată.

Între timp, debitorii şi recuperatorii au devenit ţapi ispăşitori convenabili pentru populişti. Preşedintele ceh Miloš Zeman, care era prim-ministru la momentul adoptării actualei legi privind recuperarea datoriilor, a criticat în mod repetat această situaţie.

Activistul Radek Hábl a realizat o hartă interactivă care arată cum zonele cele mai îndatorate au acordat cele mai mare sprijin electoral pentru partidele populiste şi pentru Zeman, care a fost reales preşedinte după alegerile prezidenţiale din ianuarie anul trecut.