Europa

articolul anterior articolul urmator

Dezinformarea dăunează grav democraţiei. Cum răspunde UE?

8
22 Jun 2020 07:46:00
LARICS

Comisia Europeană acuză, în premieră, China de dezinformare, reţelele sociale sunt chemate lunar la raport, iar UE lansează un nou program de acţiuni contra dezinformării legate de pandemie care include şi suport pentru presa afectată de criză. Iată o serie de evoluţii pe care LARICS trebuie să le consemneze.

UE şi China

„Actori străini şi unele ţări terţe, în special Rusia şi China, au lansat operaţiuni de influenţă şi campanii de dezinformare ţintite cu privire la Covid-19, în UE, în ţările învecinate Uniunii şi în lume, urmărind subminarea dezbaterii democratice şi exacerbarea polarizării sociale, precum şi ameliorarea propriei lor imagini în contextul pandemiei” - se arată în Comunicarea Comisiei Europene privind combaterea dezinformării. În premieră, aşadar, UE acuză oficial China de acţiuni de dezinformare pe teritoriul Uniunii.

Cu ocazia prezentării acestei comunicări la Bruxelles, miercuri, vicepreşedinta Comisiei, responsabilă pentru Valori fundamentale, Vera Jurova, şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, au anunţat şi o serie de măsuri pentru a stopa agresiunile externe, precum şi liniile directoare în acest plan.

Sunt de reţinut trei aspecte de principiu enunţate de şeful diplomaţiei europene:

„I-am spus ministrului de externe chinez: Nu vă îngrijoraţi, Europa nu se va angaja în niciun fel de război rece cu China”, a declarat dl Borrell. Care, însă, a ţinut să sublinieze: ”Suntem pe deplin conştienţi în Europa că Beijingul îşi creşte cheltuielile militare”. Acest tip de exerciţii de echilibristică a fost deja criticat la Bucureşti de prof. Dan Dungaciu.

Conform relatării Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă, din partea Uniunii, ”nu avem capacitate de coerciţie”, ”mai ales că autorităţile ruse şi chineze afirmă că nu sunt responsabile de aceste campanii”, pentru că mass-media care dezinformează ar fi ”firme private”. Iar comisarul Jurova a punctat: ”Aceste campanii (de dezinformare, n.m.) slăbesc măsurile luate în materie de sănătate şi se vor amplifica împotriva campaniilor de vaccinare (...) Pandemia ne-a arătat că dezinformarea nu face decât rău democraţiilor noastre, iar aceasta dăunează şi sănătăţii cetăţenilor noştri”.

Drept urmare, întreaga Comunicare prezentată de Comisie pe baza experienţei ultimelor luni, are ca bază această constatare a d-lui Borrell: ”Nu avem puterea să o stopăm (dezinformarea - n.m.), dar o avem pe aceea de a oferi cetăţenilor noştri o alternativă, o verificare pentru a compara ceea ce se spune cu realitatea”.

Întărirea capacităţii de comunicare strategică

În deschiderea documentului, Comisia subliniază că pandemia a fost însoţită de infodemie - avalanşa de ştiri referitoare la virus, adeseori false sau inexacte, propagate rapid prin reţelele sociale şi având ca efect să semene confuzie, să nască neîncredere şi să compromită o reacţie eficientă în planul sănătăţii publice.

Sunt trecute în revistă provocările acestei perioade: mistificările referitoare la gradul de pericol, teoriile conspiraţioniste privind propagarea coronavirusului prin antenele 5G, incitarea la ură, operaţiunile de dezinformare şi influenţă desfăşurate de ţări terţe, context în care se arată explicit cu degetul spre Rusia şi China. În acest sens, Comisia face distincţia între tipurile de deformare a faptelor, între dezinformare (care presupune intenţie şi acţiunile ruso-chineze se încadrează în această categorie) şi informare falsă (”misinformation”, pentru care Comisia recomandă intensificarea deconstruirii miturilor propagate şi un accent mai mare pe alfabetizarea media). Distincţia este utilă pentru o reacţie adaptată provocării.

Pentru întărirea capacităţii de comunicare strategică a UE, vor fi luate o serie de măsuri, cu menţiunea că acestea urmează să fie completate prin două acte importante ce urmează a fi elaborate la Bruxelles şi care vizează în mod specific cele două sfere afectate de dezinformare - democraţia şi securitatea. E vorba de Planul de acţiune pentru democraţia europeană şi Noua strategie pentru Uniunea Securităţii.

Între măsurile de consolidare a instrumentelor europene de comunicare strategică şi mai bună cooperare inter-instituţională şi inter-statală, se remarcă crearea preconizată a unei secţii speciale, în cadrul sistemului de alertă rapidă, menită să faciliteze schimbul de materiale de comunicare privind Covid-19 între statele membre şi instituţiile abilitate ale UE, precum şi faptul că, totodată, Reprezentanţele Comisiei în statele UE şi Delegaţiile Uniunii în lume vor avea un rol sporit în planul comunicării.

Reţelele sociale, la raport

Platformele online sunt vizate, de asemenea, în mod explicit, întrucât colaborarea cu acestea este esenţială pentru eficienţa demersurilor. Reţelele sociale sunt cele care pot stopa încercările de manipulare şi influenţă malignă.

După modelul rapoartelor lunare impuse marilor platforme în 2019 pentru contracararea fake-news cu accent pe agresiunea hibridă din partea Rusiei, Comisia le solicită din nou să publice un raport lunar despre acţiunile întreprinse, de această dată, în lupta împotriva dezinformării legate de COVID-19. De menţionat că semnatarelor din 2018 ale Codului de bune practici - Google (inclusiv YouTube), Facebook, Twitter şi Microsoft - li se va alătura platforma TikTok şi sunt în curs negocieri cu reţeaua WhatsApp.

Sunt câteva puncte precise pe care forul european le solicită acestor giganţi online, în Comunicare: promovarea de către reţelele sociale a conţinutului distribuit de autorităţile UE şi statelor membre; sensibilizarea utilizatorilor cu privire la riscul dezinformării; cooperarea cu statele Uniunii pentru identificarea autorilor campaniilor de dezinformare şi operaţiunilor de influenţă; transparenţă privind publicitatea pentru dezinformarea referitoare la Covid-19. Comisia invită (un termen prea blând! - n.m.) reţelele sociale să-şi extindă şi intensifice cooperarea cu verificatorii de fapte, precum şi să furnizeze cercetătorilor din mediul universitar acces la datele relevante pentru a progresa în detectarea şi analiza dezinformării.

Sprijin pentru mass-media

Nu în ultimul rând, Comisia cere guvernelor europene sprijin pentru presa afectată de criză şi invită Parlamentul şi Consiliul să adopte de urgenţă un plan de relansare pentru sectorul media. Comisia se angajează, totodată, ca până la finalul anului să propună - în cadrul Planului de acţiune pentru democraţia europeană - măsuri pentru consolidarea libertăţii şi pluralismului mass-media. Va fi elaborat şi un plan specific de acţiune destinat presei, pentru a o susţine în procesul de transformare digitală, iar Comisia va continua să cofinanţeze proiectele independente de jurnalism.

Amintesc, în acest context, faptul că, recent, Comisia Europeană a lansat o pagină specială în limba română destinată combaterii dezinformării. Şi o ultimă informaţie de la Bruxelles, pe acest subiect: Parlamentul European va decide săptămâna viitoare, în sesiunea plenară, înfiinţarea unei comisii europarlamentare speciale pentru combaterea ingerinţelor externe în procesele democratice din UE, inclusiv a dezinformării.

Ce măsuri are în vedere, la rândul său, Guvernul României, ţinând cont de faptul că ne aflăm în prima linie vizată de atacurile diversioniste?

* Material de Horia Blidaru, expert LARICS pe probleme europene şi consilier la Parlamentul European.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Zâna Măseluţă®
22.06.2020, 08:02:12

. Am trecut, aşa, în zbor, Să dau bineţe tuturor... :) ;)

-3 (3 voturi)
1mike
22.06.2020, 10:07:18

Cara-te de aici!

+2 (2 voturi)
1mike
22.06.2020, 10:06:37

Cat s-au scremut marii "inalti reprezentanti" sa lanseze o mica dojeana asupra Chinei. Astia sunt genul de lideri care freaca presul la intrarea in cabinetul lui Xi, milogindu-se pentru niste bani. Iar pe noul drum al matasii care se deschide in zare, va inflori traficul cu matase, blugi si brelocuri din China. Oare "inaltii reprezentanti" stiu sa manance cu betele?

+1 (1 vot)
Lucifer
22.06.2020, 11:04:13

UE constată evidenţa, respectiv agresiunea Chinei şi Rusiei contra Europei, dar de vină sunt...trusturile media americane( mai ales cele de pe Internet), pe care vor să le taxeze. Europa NU VREA să ia act de agresiunea chino-rusă fiind orbită de ura contra SUA+UK+NATO. Vin vremuri periculoase în "Europa noastră".

0 (2 voturi)
Roy Peters
22.06.2020, 22:43:24

Problema esentiala cred ca ramane absenta ilustrarii concrete, cu exemple clare/indubitable, a actiunilor de dezinformare intentionata si programata executate de Rusia si China. Cat timp, asa cum se constata si in acest articol, acuzatiile au referinta vag-generala, directionate ideologic si politic (anti-comunism/rusofobie) ,fara macar UN EXEMPLU CONCRET CONVINGATOR, exista riscul ca publicul sa considere aceste acuzatii ca simple suspiciuni slab fundamentate/nefondate, si sa nu le acorde importanta dorita de responsabilii UE. Mai mult chiar, argumente gen "Rusia şi China au lansat operaţiuni de influenţă...in tarile învecinate Uniunii şi în lume... urmarind ameliorarea propriei lor imagini în contextul pandemiei” sunt complet invalide si nu ar trebui deloc invocate, avand in vedere ca, naturalmente, fiecare tara/guvern din lume urmareste dintodeauna exact acest lucru intr-un context critic, dar si general!! Sigur ca da, celelate argumente sunt valide, dar numai , repet NUMAI in contextul in care se prezinta exemple clare, specifice, ce pot fi dezbatute. Numai astfel ele devin credibile si intra in constiinta publica, protejand-o de dezinformarile (deocamdata presupuse) ale Chinei si Rusiei.

+3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (8)