Din lipsă de personal, Germania vrea să formeze asistenţi medicali în alte ţări

Personalul de îngrijire şi asistenţă medicală este departe de a fi suficient în Germania. Ministrul federal al Sănătăţii planifică să finanţeze şcoli de formare profesională în străinătate.

Elena B. lucrează de patru ani ca îngrijitoare medicală la o casă de bătrâni de lângă Leipzig. „E mult de lucru şi am multe responsabilităţi, dar îmi place şi mă bucur că am găsit acest loc de muncă“. Românca, în vârstă de 40 de ani, a făcut la început cursuri de integrare în Germania, care includ limba germană, iar instituţia a angajat-o imediat după interviu. Elena a ocupat aşadar unul dintre cele 35.000 de locuri vacante în Germania în domeniul personalului de îngrijire şi asistenţă medicală. 

Numai că sud-est europenii şi alţi străini care îşi caută de lucru în Germania în acest domeniu nu mai sunt de ajuns. Guvernul de la Berlin trebuie să ia măsuri imediate, pentru că ţara, în care populaţia îmbătrâneşte şi în care puţini vor să preia astfel de joburi, se află într-o adevărată criză a îngrijitorilor medicali. Condiţiile sunt precare, spun germanii: salarii prea mici pentru volumul uriaş de muncă. Conform unui chestionar realizat în acest an de platforma „Pflegejobs“, un îngrijitor sau o asistentă care lucrează full time câştigă în Germania în medie 2.452 euro brut. O asistentă îngrijeşte în jur de zece pacienţi în Germania, în timp ce în Norvegia, de pildă, numai doi. 

Mai mulţi străini decât germani lucrează ca îngrijitori şi asistenţi medicali în Germania

Investiţii de nouă milioane de euro

Totul e o chestiune de perspectivă: europenii din alte state membre, care ocupă majoritatea posturilor de îngrijitori în Germania, văd situaţia diferit. „Dacă eşti serios şi îţi vezi de treabă, eşti tratat cu respect şi oricum lucrezi într-un mediu mai bun decât în România. Am aici tot ce îmi trebuie ca să mă pot ocupa de pacienţi“, spune Elena B. 

Măsurile imediate gândite de Ministerul federal al Sănătăţii sunt de a finanţa şcoli de formare profesională în străinătate, cu scopul de a pregăti viitorii angajaţi pe măsura nevoilor din spitalele şi casele de bătrâni din Germania şi pentru îngrijirea la domiciliu.

Nouă milioane de euro ar putea fi investite în acest proiect. Cursurile de limbă germană ar fi şi ele incluse. „În mod ideal, personalul ar trebui să poată lucra imediat în Germania“, a declarat ministrul federal al Sănătăţii, Jens Spahn.  

Dar ţările la care se gândesc autorităţile sunt în afara Uniunii Europene. Ministerul a menţionat Macedonia, Kosovo, Filipine şi Cuba. Pentru că formarea viitorilor angajaţi acolo implică costuri mai mici şi pentru că şi în alte state membre ale UE numărul îngrijitorilor medicali e în scădere. În plus, cetăţenii Uniunii Europene beneficiază de mobilitatea forţei de muncă, astfel încât dacă doresc să lucreze în Germania, o pot face fără piedici birocratice.

„Singura soluţie viabilă este să calificăm noi oameni în Africa, în Orientul Îndepărtat sau în Europa de Est“, a declarat preşedintele Diakonie, serviciul social al bisericilor evanghelice din Germania, Ulrich Lilie. Acesta îşi imaginează o colaborare cu instituţii de stat în ţările respective, ONG-uri şi reprezentanţe ale bisericii evanghelice. Atât timp cât Germania se implică financiar în proiecte de pregătire profesională, ar fi posibilă o cooperare pe termen lung cu aceste ţări. 

Acţionism politic sau soluţie sustenabilă?

Spahn a declarat pentru Reinische Post că în parlament a fost aprobat un program care să înceapă imediat, din ianuarie, şi care permite finanţarea a 13.000 de locuri de pregătire pentru personalul de îngrijire şi asistenţă medicală. 

Ministrul german al Sănătăţii, Jens Spahn (CDU)

În anumite cercuri politice germane, ideea este controversată. „Acţionism tipic pentru ministrul Spahn“, spune Kordula Schulz-Asche, reprezentanta verzilor ecologişti în parlamentul german pe probleme de îngrijire medicală. Aşa ceva ar funcţiona numai în contextul unei colaborări în domeniul dezvoltării. „Ţările partenere trebuie să demonstreze că au un sistem medical compatibil cu cel german sau să fie sprijinite să-şi creeze un sistem compatibil“, adaugă Schulz-Asche.

Guvernul german a anunţat că va demara un program de recrutare pentru personal de îngrijire în ţările menţionate din afara Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă proiectul va avea succes pe termen mediu şi lung. Germania nu poate decât să spere la această soluţie, pentru că, între timp, tot mai mulţi cetăţeni ai UE realizează că ţările scandinave sunt o alternativă mai profitabilă pentru ei decât Germania în acest domeniu. 

Elena B. a auzit şi ea că în Norvegia ar câştiga mai mult, dar nu se gândeşte deocamdată să plece: „M-am obişnuit aici, mi-am făcut prieteni printre colegi, am închiriat un apartament frumos şi mă simt bine în general. Dar cine ştie ce-o mai fi în viitor“.

Lavinia Pitu - Deutsche Welle