Diplomaţia europeană la prima evaluare

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deloc îmbucurător primul raport al Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European care analizează Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), organismul instituit în iulie 2010 pentru crearea unei politici externe comune la nivelul Uniunii Europene. Privit ca un nou pas spre o coeziune mult mai solidă a UE, SEAE îşi propunea ca obiectiv principal o acţiune externă mai puternică, mai coerentă şi mai bine coordonată a Europei Unite.

Cu toate aceastea, provocările s-au arătat a fi foarte mari, întrucât un asemenea mecanism de acţiune nu a mai existat niciodată la nivel european, iar cei doi ani de funcţiune au scos la suprafaţă suficiente neconcordanţe, necesitând o critică constructivă şi soluţii care să eficientizeze organismul.

Existenţa unei singure voci care să reprezinte diplomaţia europeană este desigur, un vis frumos şi poate că existenţa sa ar putea readuce Europa în prim-planul decizional al securităţii mondiale, după un secol XX dominat de SUA, însă implementarea sa efectivă este o chestiune ce depăşeşte micile probleme de birocraţie. Politicile de afaceri externe diferă de la stat la stat, iar interesul naţional încă primează în faţa unei poziţii comune a statelor membre faţă de terţi. O direcţie de acţiune unanim promovată prin SEAE este şansa statelor mici şi mijlocii, cu o influenţă redusă asupra marilor decizii de pe scena globală, de a fi implicate în acest proces. Însă, pentru marii actori statali necesitatea impunerii politicilor proprii este vitală pentru rămânerea lor în toate jocurile puterii care se fac în spatele conferinţelor oficiale. Aşadar, diplomaţia europeană reprezintă în alte cuvinte un compromis greu de digerat pentru marile puteri ale Europei (deşi este incorect politic să vorbim despre mari puteri într-o Europă care se vrea unită şi egalitară, nu putem nega realitatea).

Revenind la raportul realizat de europarlamentarii Elmar Brok şi Roberto Gualtieri pentru Comisia de Afaceri Externe, sunt evidenţiate câteva probleme esenţiale ale întregului mecanism. Printre acestea se află lipsa de unanimitate în privinţa afacerilor externe din Consiliul UE şi eşecul Înaltului Reprezentant, Lady Ashton, de a stabili o agendă a direcţiei de acţiune diplomatică. Mai mult,  este subliniată şi greutatea întregului proces decizional, cauzat de inflexibilitatea unor structuri, existenţa prea multor straturi implicate, toate acestea încetinind reacţiile oficiale şi comune ale SEAE şi sugerând un organism greoi şi incapabil să reacţioneze rapid la evenimentele mondiale.

Recomandările raportorilor punctează facilizarea procesului de decizie rapidă prin restructurarea întregului aparat administrativ, oferind astfel mai multă putere Secretarului General Executiv şi reducerea structurilor ierarhice ale departamentelor de conducere. De asemenea, este sugerată şi o mai mare implicare a miniştrilor de externe ale statelor membre în anumite misiuni în numele UE şi creşterea cooperărilor între delegaţiile şi ambasadele ţărilor europene şi SEAE. Un punct cheie este recomandarea de a acorda Serviciului European de Acţiune Externă mai multă putere pentru a promova interesele strategice şi priorităţile politice ale Uniunii.

Raportul menţionează eşecul diplomaţiei europene în gestionarea Primăverii Arabe, prin lipsa de viziune a lui Lady Catherine Ashton şi problemele legate de compentenţa aparatului administrativ, dar remarcă totuşi succesul recent al şefei SEAE legat de încheierea acordului istoric între Serbia şi Kosovo. Ameninţările venite din instabilitatea Orientului Mijlociu şi lipsa unui front comun în medierea conflictelor din acea regiune se pot dovedi periculoase pentru securitatea internă a UE, în viitorul foarte apropiat. Va fi interesant de urmărit dacă restructurarea va avea efectele dorite asupra organismului, readucând puţin optimism în ceea ce priveşte necesitatea consolidării Uniunii Europene.

Până atunci însă, o primă variantă a bugetului pe anul 2014, anunţă că serviciul diplomatic al UE va face tăieri masive din costurile pentru securitate, dar va creşte finanţarea pentru plata salarilor cu....15 milioane de Euro, cerând un buget total de 530 milioane de Euro, cu 4,1% mai mult faţă de cel actual. Mărirea salariilor este justificată de SEAE prin faptul că din cei 950 de oficiali ai săi, 552, adică 58%, beneficiază de o grilă salarială de top, cu plăţi lunare de bază oscilând între 10.300 de Euro şi 18.400 de Euro. Prin comparaţie, Comisia Europeană are 38% salariaţi de top.

Miza bugetelor UE este disputată intens la Bruxelles, însă rapoarte ca cel realizat de Comisia pentru Afaceri Externe nu favorizează în niciun fel serviciul diplomatic european, chiar şi cu succesul recent înregistrat de Lady Ashton în problema Serbia-Kosovo. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite