În urma reuniunii OSCE de la Viena a luat sfârşit joi prima rundă de negocieri dintre Rusia şi occident. De la începutul săptămânii au avut loc discuţii cu SUA şi NATO la Geneva şi Bruxelles, pe care Moscova le-a iniţiat surprinzător la sfârşitul anului trecut. Discuţiile s-au axat pe politica de securitate în Europa şi mai ales pe apartenenţa la NATO a unor foste republici sovietice, cum ar fi Ucraina sau Georgia. NATO le-a pus în 2008 în vedere celor două ţări că vor putea deveni membre ale alianţei, dar fără a stabili o dată concretă. Rusia vrea să împiedice această perspectivă şi ameninţă cu "măsuri militare", după cum a anunţat preşedintele Vladimir Putin.

Presiuni sporite, în ciuda tratativelor

Bilanţul intermediar este următorul: nu există nicio apropiere între părţi. Astfel, nu există o detensionare a conflictului legat de Ucraina, la a cărei frontieră de est Rusia a masat trupe începând din toamna trecută. SUA şi NATO resping pretenţia Moscovei de a avea practic drept de veto în privinţa primirii de noi membri în Alianţă. Din punct de vedere formal, va mai dura câteva zile până când administraţia de la Washington îşi va trece pe hârtie considerentele, trimiţându-le la Moscova. Alte discuţii nu sunt pentru moment planificate. Moscova a anunţat în repetate rânduri că nu este interesată de nesfârşite discuţii şi că vrea rezultate rapide. Dar nu s-a fixat o dată-limită în acest sens.

În orice caz, a fost o săptămână istorică, fiindcă atâtea întâlniri în diverse formate şi într-un timp atât de scurt nu au mai existat niciodată între Rusia şi occident. Rusia contribuie şi retoric la escaladarea situaţiei, câtă vreme diplomaţii săi de vârf compară situaţia de acum cu criza rachetelor din Cuba. La începutul negocierilor, Moscova a anunţat o nouă manevră militară la graniţa cu Ucraina. Şi SUA contribuie la acest climat ameninţător. Încă în timpul tratativelor de la Bruxelles, în SUA a fost prezentat un proiect de lege care prevede în premieră sancţiuni personale împotriva preşedintelui Putin în cazul în care situaţia din Ucraina escaladează.

Limbaj dur al diplomaţiei ruse

Încă în ajunul discuţiilor, diplomaţii ruşi au ieşit în evidenţă prin afirmaţiile lor tăioase, chiar dure, la adresa viitorilor parteneri de discuţii. Astfel, şeful delegaţiei ruse la Geneva, Serghei Riabkov, a recomandat NATO într-un interviu "să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă pe poziţiile din 1997". În 1997, Poloniei, Cehiei şi Ungariei, foste state ale Pactului de la Varşovia, li s-a oferit posibilitatea de a adera la NATO. Alte state din Europa de Est au aderat ulterior. Moscova cere ca trupele şi sistemele de arme ale NATO staţionate între timp acolo să fie retrase. Mai târziu, din cercuri ale delegaţiei ruse la negocieri s-a aflat că poziţia Moscovei a fost "mestecată" împreună cu reprezentanţii SUA şi s-au exprimat plângeri faţă de "obtuzitatea" americanilor.

Vorbeşte astfel cineva care vrea să-şi convingă partenerul de discuţii? A fost acesta un semn că Moscova nu mai crede în succesul negocierilor? "Ultimatumul pe care Rusia l-a dat SUA şi vestului nu avea din capul locului şanse de succes", a declarat pentru DW fostul viceministru rus de Externe, Gheorghi Kunadze. Retorica dură a Moscovei se adresează mai degrabă publicului de acasă. Dar limbajul dur nu înseamnă automat că în curând se vor auzi focuri de armă, a mai afirmat Kunadze.

În termeni asemănători vede lucrurile şi fostul ambasador german la Moscova, Rüdiger von Fritsch. "Ce vedem în prezent este un limbaj dur ca parte a unei apariţii foarte agresive", a declarat el pentru DW. "Rusia încearcă astfel să producă presiuni maxime pentru a modifica în dauna terţilor ordinea de pace din Europa şi regulile ei, convenite în comun." O escaladare a situaţiei nu poate fi total exclusă şi din pricina "aşteptărilor uriaşe existente pe frontul de acasă" în Rusia, care "trebuie să stârnească îngrijorare", a mai afirmat diplomatul. Conducerea Rusiei ar trebui să se gândească cum ar putea ieşi din această situaţie. Von Fritsch nu crede că declaraţiile dure atrag după ele obligatoriu un conflict militar. "Asta nu trebuie privit astfel. Face parte din punerea în scenă generală", a conchis el.

Kievul vrea de la occident mai multe arme

Experţi din Ucraina evaluează altfel situaţia. După eşuarea de facto a discuţiilor dintre Rusia şi occident, ei se aşteaptă la o escaladare a conflictului. "Prognoza mea e că următorul pas făcut de Moscova va fi o escaladare", a declarat pentru DW Ievhen Mahda, expert în politică internaţională. Ucraina trebuie "să se aştepte la asta", a avertizat el. La rândul său, fostul ministru ucrainean de Externe, Volodimir Ohrisko, a cerut occidentului noi livrări de armament.

Şi ce semnale emite Moscova? Alexander Gruşko, şeful delegaţiei ruse la discuţiile cu NATO, a pus anumite condiţii pentru detensionarea situaţiei. El a enumerat îndeplinirea deplină a înţelegerilor de la Minsk, stoparea livrărilor de arme către Ucraina şi a programelor de instrucţie a armatei ucrainene. Şi este foarte puţin probabil ca Ucraina şi occidentul să le accepte, consideră observatori de la Kiev.

Expertul rus în materie de politică externă, Fiodor Lukianov, apropiat Kremlinului, a explicat pentru ziarul guvernamental "Rossiskaia Gazeta" cum vor evolua lucrurile. Analiza sa pare pesimistă. Lukianov consideră că diferenţele sunt "aparent insurmontabile". Perspectiva Rusiei este atât de departe de perspectiva occidentului, încât "o nouă şi destul de periculoasă escaladare este necesară sau ar putea avea loc", astfel încât cele două părţi să "fie silite" să accepte noi negocieri. Ce exact s-ar putea întâmpla - asta încă nu este clar, a mai declarat expertul.

Roman Goncharenko - Deutsche Welle