Dragi fraţi moldoveni, mergeţi la vot acasă!

Alegerile parlamentare din 24 februarie vor constitui un punct de răscruce pentru Moldova şi orbita de care se va lipi în zona istorică şi geografică periculoasă pe care i-a hărăzit-o destinul. În momentul bifării unui partid şi a unui candidat duminică, moldovenii ar trebui să ia în considerare câteva adevăruri despre realitatea politică şi socială în care trăiesc.

Despre votul de duminică s-a scris mult. În presa din Republica Moldova, din România, din Est şi din Vest. S-a scris din perspectiva geopolitică, a politicii interne, a sondajelor şi a acuzaţiilor aruncate în stânga şi dreapta spectrului politic, dacă cumva mai au sens aceste concepte ideologice într-o afacere în care se luptă, de fapt, un grup mic care vrea o schimbare onestă dar dificilă şi un grup mare care nu vrea decât să mimeze schimbarea, deoarece status quo-ul este pământul în care şi-a întins rădăcinile. Rădăcini care îşi trag seva dintr-un popor greu încercat, care vrea să vadă lumina de la capătul tunelului.

În primul rând, cetăţenii moldoveni ar trebuie să conştientizeze importanţa acestor alegeri. Dacă se aliniază şi Parlamentul şi, pe cale de consecinţă, şi executivul la direcţia pe care o imprima preşedinţia, alinierea Republicii Moldovei pe orbita Rusiei va accelera puternic şi proiecte precum Uniunea Eurasiatică ar putea să capete tracţiune şi Chişinăul să facă paşi mai departe de statutul de observator pe care îl are acum. Un drum care odată luat este fără cale de întoarcere. Presupusa garanţie a statalităţii Republicii Moldova odată cu căpătarea acestui statut, după părerea lui Igor Dodon, este o glumă şi nu una foarte bună. Ar trebuie să arunce o privire la vecinii din Ucraina pentru a-şi da seama cum tratează Rusia ţările din sfera ei de influenţă, sau la Belarus, membru cu drepturi depline în Uniunea Eurasiatică, care prin preşedintele ţării, Aleksandr Lukaşenko, a spus că relaţiile cu Moscova sunt dificile şi că va căuta să îşi întărească legăturile cu Uniunea Europeană.

Opţiunea geopolitică este una importantă în determinarea rezultatului de duminică. Întotdeauna a fost. Cei nostalgici, care şi-au petrecut majoritatea vieţii sub un regim şi nu au putut experimenta viaţa într-un spaţiu care să fi trecut deja prin tranziţie sau măcar să aibă mai mult timp trecut de la căderea comunismului, cum este România, vor merge în aceeaşi direcţie. Este greu să îi deturnezi. După cum au arătat sondajele făcute în ultima perioadă, persoanele mai vârstă (peste 50 de ani) susţin Uniunea Eurasiatică, în detrimentul Uniunii Europene. Este clar ce opţiune vor avea aceştia duminică. Dacă tinerii din Moldova vor să aibă mai multe opţiuni pe viitor şi nu totul să rămână la fel, atunci trebuie să se prezinte la vot masiv, pentru a vota schimbarea.

În ceea ce priveşte schimbarea reală pe care o caută moldovenii, ca noi toţi, oare cum va veni aceasta dacă la putere ajung aceleaşi personaje vechi de când lumea? Şi mai ales, cum poţi să speri la o schimbare dacă chiar şi oponenţii politici declaraţi, se ceartă pe faţă gălăgios dar, de fapt, în spate au lucrat exemplar, pentru a ajunge la un deziderat comun, schimbarea sistemului electoral? Referitor la această a doua componentă importantă a votului parlamentar de duminică, politica internă şi cum se ajunge la o schimbare a clasei politice, ar trebui ca electoratul moldovenesc să se uite la cum atât Dodon, cât şi Plahotniuc au colaborat pentru a vota şi implementa acest sistem care avantajează partidele mari.

Sistemul electoral mixt este explicat aici şi este de reţinut un lucru foarte important: având în vedere că sunt doar 3 circumscripţii uninominale alocate Diasporei şi că votul exprimat în afara graniţelor se punctează ca aparţinând acestor circumscripţii, şi nu celor unde are domiciliul votantul în Republica Moldova, dacă nu votezi acasă, Diaspora din Vestul Moldovei (UE), care ar susţine preponderent candidaţii pro-europeni, precum cei din blocul ACUM, ar obţine un mandat de parlamentar, pe când dacă ar călători înapoi în ţară pentru a vota circumscripţiei cărora sunt arondaţi, ar putea schimba rezultatul în mult mai multe circumscripţii electorale. Prezenţa la ultimele alegeri parlamentare şi prezidenţiale a fost de 53%, o prezenţă mai bună decât în România dar chiar şi asa, lasă locul altor aproximativ 1,5 milioane de votanţi să se prezinte şi să decidă viitorul Moldovei. Aceasta este una din cheile acestor alegeri, mai ales că vorbim de aproximativ 1 milion de moldoveni în afara graniţelor. Proiecte precum Votez Acasă promovează această idee, dar încearcă să ofere şi logistica şi organizarea pentru întoarcerea în ţară a moldovenilor.

O a treia componentă a votului din Moldova, mai mult decât una geopolitică, este relaţia cu România. Care să fie oare mesajul pe care îl înţeleg moldovenii atunci când puterea de la Bucureşti încurajează susţinerea PDM-ului, ca fiind o opţiune pro-europeană, când acelaşi PDM, prin politicile sale, a deturnat parcursul european, guvernul fiind caracterizat de drept fiind capturat de „interese oligarhice“ de către eurodeputaţi. Prin urmare,care este direcţia de la Bucureşti? Probabil că business as usual, atât timp cât nu se inflamează focare precum Transnistria sau nu sunt tensiuni sociale exacerbate, care ar putea să se reverse şi în România. O strategie la alibi, care nu are cum să servească interesului nostru naţional, cu atât mai puţin a interesului cetăţenilor moldoveni oneşti şi muncitori, care nu vor decât reguli transparente şi corecte, care să fie urmate de toţi.

Ar fi frumos ca duminică, fraţii noştri moldoveni să ne dea un imbold şi o palmă morală nouă românilor, votând schimbarea şi calea europeană adevărată, schimbând o clasă politică râncedă, creată pe premisa la vremuri noi, tot noi. Aşadar, îi rog pe fraţii noştri de peste Prut să se mobilizeze, să înţeleagă că opţiunea europeană, deşi nu va schimba nimic peste noapte, va schimba totul pentru viitoarele generaţii, precum şi faptul că schimbarea adevărată se face cu oameni noi. Oameni care nu tac atunci când sunt ameninţaţi, oameni care luptă cu un sistem uns de zeci de ani împotriva unor astfel de încercări de uzurpare, oameni care au curaj şi care inspiră mai departe generaţiile tinere care poate astfel, vor rămâne acasă, în loc să îşi caute norocul peste mări şi ţări.