E posibilă o revoluţie în Belarus?

Proteste violente în Belarus după alegerile prezidenţiale de duminică

Mii de persoane au ieşit în stradă în Belarus pentru a denunţa rezultatele alegerilor prezidenţiale de duminică. Opoziţia anunţă proteste şi greve pentru zilele următoare. Forţele de ordine ale au intervenit în forţă şi toată lumea se întreabă dacă locuitorii din Belarus vor avea suficientă forţă şi determinare să scape de Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani. Aşteptate cu interes sunt şi mişcăriele Occidentului şi ale Moscovei.

Cel puţin o persoană ar fi decedat în urma confruntărilor violente dintre poliţie şi mii de protestatari care au ieşit în stradă pentru a denunţa rezultatele alegerilor din Belarus care îl dau câştigător pentru un al şaselea mandat pe Aleksandr Lukaşenko, preşedinte în funcţie din 1994 şi cunoscut şi ca „ultimul dictator al Europei". Conform centrului pentru drepturile omului Viasna, un tânăr protestatar a încetat din viaţă ca urmare a unui traumatism cranian după ce a fost lovit de un vehicul de poliţie. 

GALERIE FOTO

Zeci de alte persoane au fost rănite în urma protestelor de duminică noapte. Activistul Valiantsin Stefanovici a acuzat Ministrul belarus de Interne şi Consiliul de Securitate de moartea bărbatului. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a negat existenţa unor victime, potrivit europa liberă. Agenţia de stat BelTA a anunţat că poliţia a preluat controlul asupra „adunărilor neautorizate“, în timp ce un oficial de rang înalt din procuratură a anunţat deschiderea unei anchete penale pentru „tulburări de mase" şi „atacuri asupra forţelor de ordine“. Conform Viasna, poliţia şi forţele de securitate au reţinut, pe 9 august, cel puţin 130 de observatori independenţi ai alegerilor, jurnalişti şi protestatari în Minsk, şi peste 100 în alte oraşe unde au avut loc proteste după anunţarea rezultatelor de către biroul electoral.

 După ce a dispersat mulţimea, poliţia a urmărit grupuri mici de protestatari prin Minsk timp de câteva ore, conform Associated Press. În Brest, forţele de ordine au folosit gaz lacrimogene şi grenade de semnalizare, pentru a dispersa o adunare de 2-300 de persoane care a fost parte a unei adunări iniţiale de 5.000 de persoane.

Lukaşeno, câştigător cu circa 80% din voturi

Biroul Electoral Central din Belarus l-a declarat câştigător pentru un al şaselea mandat pe Aleksandr Lukaşenko cu circa 80% din voturi. Realegerea sa este considerată drept frauduloasă de opoziţie şi de protestatarii care au ieşit duminică noapte pe străzile din Belarus. Potrivit preşedintei CEC, principala contracandidată a preşedintelui, Svetlana Tihanovskaia a primit 9,8% din voturi, restul de trei candidaţi ai opoziţie sub 2% fiecare. Tihanovskaia a declarat duminică seară că nu recunoaşte rezultatul sondajului de la ieşirea la urne, care ăl dădea câştigător tot cam cu acelaşi scor, pe Lukaşenko.

Tihanovskaia, apel către forţele de ordine

Candidata de  opoziţie la alegerile prezidenţiale din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, a cerut forţelor de ordine să nu folosească forţa contra oamenilor care au ieşit în stradă. „Nu răspundeţi cu violenţă la protestele paşnice, ţineţi minte ca sunteţi şi voi parte a poporului belarus!”, a cerut Tihanovskaia într-un apel citit în direct la postul de televiziune Current Time. Oponenta lui Lukaşenka spune că stafful său nu are acces la internet, iar informaţiile pe care le are vin prin SMS şi sunt „foarte îngrijorătoare”.

Apelul său nu a putut fi difuzat de mai multe instituţii media din Belarus, site-urile cărora au fost blocate de autorităţi. Tihanovskaia a cerut forţelor de ordine să nu răspundă cu violenţă la protestele paşnice, iar protestatarilor – să nu evite orice provocări. „Ofiţerilor le cer să oprească violenţele. Dimineaţa ţara se va trezi într-o realitate nouă. Tara s-a schimbat!”, se spune în adresarea candidatei opoziţiei. Current Time relatează că în câteva oraşe din Belarus trupele OMON au lăsat scuturile jos, refuzând să intervină în forţă împotriva mulţimii.

Protestele vor continua

Opoziţia a planificat ample acţiuni de protest şi în zilele care vor urma, potrivit  jurnalistei Natalia Radina, redactor-şef al site-ului Hartia 97, unul dintre cele mai populare portaluri on-line de opoziţie din Belarus. Natalia Radina a fost printre jurnaliştii persecutaţi de regimul Lukaşenko. Ea a stat în închisoarea KGB-ului de la Minsk şi risca 15 ani de detenţie „pentru organizarea unor dezordini în masă”. A reuşit să plece din ţară şi acum redacţia lucrează din Polonia.

 Recent, Natalia Radina a ajutat la aducerea în siguranţă într-o ţară UE a copiilor principalei concurente a lui Lukaşenka, Svetlana Tihanouskaia, după ce aceasta a fost ameninţată că îi vor fi răpiţi copii dacă nu-şi va retrage candidatura. „Ceea ce vedem astăzi, faptul că zeci de mii de oameni ies în stradă, protestează, asta vorbeşte despre faptul că timpul lui Lukaşenka a trecut. Vor fi şi acţiuni de protest de masă în Belarus care vor dura nu o singură zi, vor fi şi greve. Şi eu cred că timpul lui Lukaşenka s-a terminat şi putem vorbi de zile, maxim de luni care i-au mai rămas“, a declarat pentru europa liberă Radina.

Lukaşenko a pierdut sprijinul nomenclaturii 

Lukaşenko a declarat că nu va permite „destabilizarea ţării de către trei fetişcane”. Dar, jurnalista din Belarus spune că „ împotriva lui Lukaşenka s-a ridicat toată ţara. Şi nomenclatura - şi acest lucru este confirmat de participarea la alegeri a unui funcţionar din anturajul lui Lukaşenka , a unuia dintre apropiaţii lui de altă dată, Valeri Ţîpkalo. Şi oamenii de afaceri sunt împotriva lui – acest lucru este confirmat de participarea în alegeri a lui Viktor Babarîka, bancher care acum se află în închisoare“.

  De fapt, acum toată lumea este împotriva lui Lukaşenka, pentru că în Belarus nu se trăieşte destul de bine, cum susţine propaganda de stat. De fap, salariile astăzi în Belarus sunt de 150-200 de dolari şi preţurile sunt mai mari decât în Polonia de exemplu. Jurnalista din Belarus spune că „ dictaturile cad pe neaşteptate“. „Puteţi să credeţi în asta sau să nu credeţi. Eu de exemplu cred că şi Putin poate să cadă în orice moment. Într-un anumit moment răbdarea poporului crapă şi atunci nimic nu-i mai poate salva pe dictatori – niciun fel de aparat represiv, niciun fel de hoarde de miliţieni sau trupe OMON. 

În plus, trebuie să înţelegem că angajaţii din miliţie, militarii, cei din OMON trăiesc şi ei printre oameni, nu sunt orfani, au familii, au părinţi, au copii şi copiii şi familiile lor sunt nemulţumiţi de situaţia din Belarus. Adică acest lucru se întâmplă peste tot – adepţi de-ai lui Lukaşenka nu mai există nicăieri. Likaşenko are o poreclă care i s-a lipit fulgerător şi acum nimeni nu-l mai numeşte decât „Saşa 3%”. Şi eu cred că în realitate el nici 3% de susţinere nu are. Şi dacă veţi ieşi acum pe străzile din Minsk sau alte localităţi, nu veţi găsi adepţi de-ai lui“, spune Natalia Radina. 

În ceea ce priveşte „mercenarii Wagner” ea spune că „este vorba de  un spectacol pe care Lukaşenko l-a organizat pentru a convinge Occidentul că ruşii vor să-l scoată de la putere. De fapt, împotriva lui s-a ridicat poporul belarus şi nu văd niciun fel de lozinci pro-ruse sau drapele ruseşti la mitingurile opoziţiei“.

Se aşteaptă reacţia Occidentului şi a Moscovei

Acum e aşteptată reacţia capitalelor europene, care în ultimii ani au simulat acceptarea unui soi de respectabilitate recunoscută regimului. Pe de o parte, Lukaşenko este văzut ca un dictator imprevizibil dar util, deoarece se opune uneori lui Vladimir Putin şi încurcă planurile acestuia de reunire a Rusiei cu Belarus, pe de altă parte, Lukaşenko şi-a oferit capitala pentru negocierile între Ucraina şi separatiştii pro-ruşi din Donbas , negocieri care au dus la un armistiţiu, însoţit de o înţelegere provizorie numită „acordul de la Minsk”. 

Foreign Policy scrie că această criză din Belarus survine în cel mai nepotrivit moment pentru Uniunea Europeană şi pentru Occident în general, în absenţa oricărei coordonări geo-strategice între Washington şi capitalele europene. Pentru a impune sancţiuni europene e nevoie astfel de unanimitate printre cele 27 de ţări ale UE, însă premierul ungar Viktor Orbán a anunţat deja încă din iunie că se opune unor măsuri restrictive împotriva lui Lukaşenko. Cât despre liderul de la Kremlin, oricât de mult s-ar fi săturat de Lukaşenko, îi cunoaşte toate slăbiciunile şi se foloseşte de el. În plus, acum când şi el are probleme la periferiile imperiului, proteste neîntrerupte de mai bine de o lună în Orientul Îndepărtat, o revoluţie anti-Lukaşenko în Belarus le-ar putea da idei unor în Rusia. 

Putin îl felicită pe Lukaşenko

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a trimis luni o „telegramă de felicitare“ omologului său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, care a fost proclamat învingător în urma unui scrutin controversat, marcat de manifestaţii antiguvernamentale reprimate violent, transmite AFP.

„Contez pe faptul că acţiunea dumneavoastră în fruntea statului va permite dezvoltarea viitoare a relaţiilor ruso-belaruse reciproc avantajoase“, i-a transmis Putin lui Lukaşenko, potrivit Kremlinului.

Preşedintele belarus şi-a acuzat în ultimele săptămâni aliatul tradiţional rus că vrea să-i transforme ţara într-un vasal, că susţine opoziţia şi încearcă să-l destabilizeze.

AFP mai transmite că Lukaşenko a primit felicitări şi din partea liderului chinez Xi Jinping.

Polonia vrea un summit extraordinar al UE

Polonia a chemat luni la organizarea unui summit extraordinar al Uniunii Europene cu privire la situaţia din Belarus, după ciocnirile de la Minsk în urma cărora o persoană a murit şi câteva zeci au fost rănite.

„Autorităţile au făcut uz de forţă împotriva propriilor cetăţeni care cereau o schimbare în ţară. Trebuie să susţinem poporul belarus în căutarea sa a libertăţii“, a declarat într-un comunicat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki.

La rândul său, Ministerul de Externe de la Varşovia a condamnat violenţele şi le-a cerut autorităţilor din ţara vecină 'să oprească escaladarea situaţiei şi să înceapă să respecte drepturile fundamentale ale omului'.

„În faţa evenimentelor în derulare în Belarus, Ministerul de Externe polonez îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de pacificarea brutală a demonstraţiilor postelectorale. Reacţia dură, folosirea forţei împotriva protestatarilor paşnici şi arestările arbitrare sunt inacceptabile“, afirmă comunicatul diplomaţiei poloneze.

Candidata opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, a refuzat luni să recunoască rezultatele oficiale anunţate de Comisia Electorală Centrală, care îl dau învingător categoric pe Lukaşenko cu peste 80% din voturi.

„Regimul trebuie să reflecteze la cum să ne cedeze puterea. Mă consider învingătoare a acestor alegeri“, a declarat ea în faţa presei luni, denunţând represiunea din cursul nopţii.

Svetlana Tihanovskaia a acuzat că alegerile au fost fraudate masiv, iar colaboratorii săi au cerut renumărarea voturilor în secţiile cu probleme, a transmis Reuters.