Europa

articolul anterior articolul urmator

Eşec la negocierile NATO-Rusia: pericolul unui război rămâne real

46
12 Jan 2022 23:48:43
Deutsche Welle
Prima oară după o pauză de aproape doi ani: NATO şi Rusia, la discuţii la Bruxelles
Prima oară după o pauză de aproape doi ani: NATO şi Rusia, la discuţii la Bruxelles

NATO şi Rusia nu au reuşit să-şi rezolve disputa privind Ucraina. Pericolul unui război rămâne real, crede NATO, care vrea să discute mai departe cu Moscova. Rusia dă vina pe Vest.

"Discuţiile nu au fost simple", a conchis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după întâlnirea reprezentanţilor celor 30 de ţări membre ale NATO cu delegaţia din Rusia. S-a vorbit timp de patru ore despre situaţia securităţii în Europa, cu accent mai ales pe Ucraina. La final, nu a existat un acord, poziţiile iniţiale au rămas neschimbate. "Am propus o nouă serie de convorbiri, inclusiv în ceea ce priveşte staţionarea de către ambele părţi de rachete în Europa. Partea rusă nu era azi avizată să decidă în legătură cu continuarea discuţiilor, dar nici nu a respins viitoare întâlniri", a declarat secretarul general al NATO Stoltenberg.

Negociatorul rus Aleksandr Gruşko a reproşat NATO că nu ar fi acceptat ofertele de dezamorsare a conflictului înaintate de Rusia. "NATO menţine tactica de izolare a Rusiei din timpul Războiului Rece. O nouă înrăutăţire a situaţiei ar putea duce la consecinţe serioase şi imprevizibile pentru securitatea europeană", a declarat ministrul adjunct de Externe rus Gruşko după reuniunea de la Bruxelles.

„Rusia nu are vreun drept de veto”

Alianţa Nord-Atlantică a cerut din nou Rusiei să-şi retragă cei aproximativ 100.000 de soldaţi desfăşuraţi la graniţa cu Ucraina. Diplomaţii ruşi au reiterat la rândul lor solicitările Kremlinului la adresa NATO: de a nu mai accepta membri noi şi de a-şi retrage trupele din ţările membre din estul Europei. Alianţa a respins aceste solicitări, a precizat Jens Stoltenberg. NATO şi ţările care doresc să se alăture Alianţei vor decide singure în ce direcţie se vor îndrepta. "Nimeni nu are dreptul să se amestece în această chestiune. Sigur că Rusia nu are vreun drept de veto în privinţa unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO." Vicesecretara de Stat a SUA Wendy Sherman a insistat că uşa NATO rămâne deschisă, adică exact pe dos faţă de poziţia părţii ruse. "Trebuie să punem capăt politicii uşii deschise. (...) Dacă NATO vrea să coopereze, atunci trebuie să accepte rolul Rusiei ca putere pacificatoare", a arătat viceministrul rus de Externe Aleksandr Gruşko.

Consiliul NATO-Rusia BruxellesSecretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Rusia nu are drept de veto

NATO a oferit deja din 2008 Ucrainei şi Georgiei posibilitatea aderării. Nu a precizat însă şi când ar putea avea loc acest lucru. În urma acestei luări de poziţie, Rusia a ocupat părţi din Georgia şi a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea. Secretarul general al NATO Stoltenberg a cerut Rusiei să renunţe la acest mod de operare prin care iniţiază conflicte regionale. "Rusia are trupe în Georgia, Republica Moldova şi în Crimeea ucraineană. Aceste trupe se află acolo fără acordul guvernelor ţărilor în cauză. Nu au fost invitate acolo, nu sunt nici binevenite. NATO cere Rusiei să retragă aceste trupe şi să respecte suveranitatea Georgiei, Moldovei şi Ucrainei", a declarat Stoltenberg la Bruxelles.

Reprezentanta SUA ameninţă cu consecinţe

Şefa delegaţiei americane Wendy Sherman a repetat în faţa jurnaliştilor ameninţarea pe care i-a transmis-o la discuţiile de la sediul general al NATO şi omologului ei rus Aleksandr Gruşko: "Am spus cât se poate de clar părţii ruse că o eventuală invadare a Ucrainei va avea un preţ şi consecinţe semnificative pentru Rusia", a arătat Sherman. Împreună cu UE şi cu alţi parteneri, ar fi pregătite sancţiuni economice dure, mult peste măsurile luate până acum. În ciuda diferendelor dintre cele două părţi, Aleksandr Gruşko a calificat discuţiile drept "utile". Ar fi fost prima discuţie deschisă în care ar fi fost adresate direct teme importante, a declarat Gruşko în faţa jurnaliştilor. Nu a spus însă şi dacă aceste convorbiri vor continua.

Consiliul NATO-Rusia BruxellesŞefa delegaţiei americane Sherman: Uşa NATO rămâne deschisă

OSCE ca mediator

Joi, discuţiile privind securitatea europeană vor continua la Viena la reuniunea OSCE. Din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa fac parte SUA, Rusia, Ucraina şi alte 53 de ţări din emisfera nordică. Din 1995, OSCE serveşte drept platformă de dialog pe tema dezarmării şi relaxării militare. OSCE are misiuni de observare în mai multe regiuni de conflict din estul Europei, Caucaz şi Asia Centrală. Misiunea OSCE din Ucraina funcţionează din 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Observatorii OSCE relatează zilnic despre încălcările armistiţiului dintre rebelii pro-ruşi şi trupele guvernamentale ucrainene în ţinuturile din estul Ucrainei Doneţk şi Lugansk. Doar în raportul din 10 ianuarie sunt menţionate nu mai puţin de 138 de astfel de incidente, între care şapte explozii puternice. În fiecare lună au loc însă mii de astfel de încălcări ale armistiţiului.

Belgia | NATO Aleksandr GruşkoReprezentantul Rusiei Gruşko: NATO ameninţă securitatea în Europa

Preşedintele OSCE este în prezent ministrul polonez de Externe Zbigniew Rau. El doreşte consolidarea misiunilor de observare. OSCE este un for neutru, care lucrează pe bază de consens. "Polonia se va concentra pe sprijinirea rezolvării conflictelor prin mijloacele OSCE. Vom aloca atenţie deosebită acordării de ajutoare semnificative oamenilor afectaţi direct de conflicte", a declarat Rau la preluarea preşedinţiei OSCE.

Concepte diferite

Pentru Kadri Liik, de la think-tank-ul "European Council on Foreign Relations", nu este o surpriză faptul că numeroasele discuţii cu Rusia, în diverse formate, nu duc la niciun acord. Cele două părţi ar avea concepte şi abordări total diferite. "În timp ce SUA doresc reducerea dialogului la discuţii tehnice privind limitarea înarmării, ruşii vizează la aceste convorbiri redefinirea întregii arhitecturi europene de securitate. Conform Moscovei, negocierile pe teme de înarmare ar trebui să aibă loc după cele privind noua arhitectură de securitate, asupra căreia trebuie căzut de acord înainte de negocierea altor probleme tehnice concrete", a analizat Kadri Liik pentru DW.

Bernd Riegert - Deutsche Welle

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

46 Comentarii

Utilizator Adevărul
12.01.2022, 23:56:11

Comentariu considerat abuziv.

Alex Donciu
13.01.2022, 00:59:32

USA adoră și practică politica Porților Deschise....E vorba de Portile Rusiei care trebuie deschise pentru intrarea NATO.

-14 (20 voturi)
Alex Donciu
13.01.2022, 01:06:44

Rusia cere retragerea NATO de la portile Rusiei și limitarea armamentelor și manevrelor militare. USA zice că să rămânem asa cum suntem și să reducem manevrele militare. Păi de ce să mai reducem manevrele militare dacă rămânem tot așa?

-10 (14 voturi)
Alex Donciu
13.01.2022, 01:15:06

USA nu acceptă nici un VETO din partea Rusiei privind extinderea NATO. In schimb USA cere ca Rusia să accepte VETO -ul american privind manevrele militare ruse interne.

-9 (15 voturi)
Alex Donciu
13.01.2022, 01:21:22

Adevărul nu trebuie ascuns sub preș.. Pentru că românii nu cunosc, li s-a ascuns adevărul de zeci și zeci de ani e bine să reamintim până vor afla cât mai mulți că, -Armata fascistă română a exterminat 70.000 de civili sovietici nevinovați la Odesa in anul 1941 in doar câteva săptămâni. ...Este un GENOCID dintre cele mai mari din câte se cunosc. - Armata fascistă română a exterminat circa 4 milioane de civili sovietici din totalul de 17 milioane exterminați de ocupanții naziști ai URSS in anii 1940...

-12 (16 voturi)

Vezi toate comentariile (46)

Modifică Setările