Eurobondurile, motiv de divorţ în coaliţia la guvernare din Germania

Criza datoriilor din zona euro este pe cale să declanşeze o criză guvernamentală la Berlin. Liberalii (FDP) îi ameninţă pe conservatori (CDU) că se retrag din Executiv, dacă aceştia din urmă acceptă soluţia eurobondurilor.

Parlamentarul liberal Daniel Volk, expertul în finanţe al FDP, i-a ameninţat pe creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel că parteneriatul la guvernare va deveni de domeniul trecutului dacă Germania va accepta emiterea de euro-obligaţiuni pentru a salva datornicii din zona euro de la faliment, relatează ,,Financial Times Deutschland" (FTD). ,,Dacă CDU acceptă soluţia eurobondurilor în faţa partenerilor europeni, atunci vom pune serios sub semnul întrebării rămânerea noastră la guvernare", a declarat Volk.

Stimulent pentru îndatorare

Parlamentarul a precizat totuşi că nu-şi imaginează că oamenii cu influenţă din partidul lui Merkel vor accepta soluţia de compromis. Fără o politică fiscală unitară la nivelul Uniunii Europene emiterea de eurobonduri este inacceptabilă, susţine el. ,,Este de-a dreptul nerealist, să lăsăm politica bugetară, fiscală a Germaniei pe mâinile Bruxellesului", a adăugat Volk. Părerea este împărtăşită şi de vicepreşedintele grupului parlamentar al liberalilor, Florian Toncar. ,,Eurobondurile dau semnale greşite pentru că, practic, invită statele din zona euro să se îndatoreze şi mai mult", a declarat Toncar, citat de FTD. ,,Din momentul, în care acceptăm soluţia euro-obligaţiunilor, mai este doar un pas până la intrarea întregii zone euro în vârtejul crizei datoriilor suverane", a avertizat el.

O întâlnire fără perspective

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, se întâlnesc astăzi pentru a discuta despre situaţia economică a zonei euro. Experţii nu se aşteaptă însă la rezultate spectaculoase în urma întâlnirii celor doi lideri.

Citiţi şi
Întâlnire de grad zero pentru criza Euro: presiuni fără precedent pentru Merkel şi Sarkozy

Germania a dat semnale contradictorii despre soluţia pe care o agrează. Surse din cancelaria lui Merkel declarau pentru ,,Welt am Sonntag", că Berlinul nu mai exclude cu atâta vehemenţă soluţia euro-obligaţiunilor. În schimb, revista ,,Der Spiegel" îl cita direct pe ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble. "Exclud varianta euro-obligaţiunilor atâta timp cât statele membre au propriile lor politici financiare şi avem nevoie de rate diferite ale dobânzii pentru care există stimulente şi sancţiuni pentru depăşirea deficitului bugetar", a declarat ministrul.

,,Este de-a dreptul nerealist, să lăsăm politica bugetară, fiscală a Germaniei pe mâinile Bruxellesului", Daniel Volk, parlamentar liberal

Euro-obligaţiunile costă Berlinul prea mult

Euro-obligaţiunile, pentru care ar garanta toate statele din zona euro, ar permite obţinerea mai uşoară de credite de către ţările cele mai lovite de criza datoriilor. Iar dobânda pentru împrumuturi ar fi mai scăzută ca în cazul obligaţiunilor emise de statul respectiv. Berlinul nu vrea ca pe viitor să garanteze pentru alte state, ca acestea să se împrumute ieftin pe piaţă, în timp ce statul german ar fi nevoit să plătească în calitate de garant dobânzi mai mari la propriile împrumuturi.

,,Eurobondurile dau semnale greşite pentru că, practic, invită statele din zona euro să se îndatoreze şi mai mult", Florian Toncar, parlamentar liberal

Agenţia datoriilor, ideea lui Juncker

Premierul luxemburgez şi preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, şi ministrul italian al Finanţelor, Giulio Tremonti, propuneau în decembrie 2010, în ,,Financial Times", înfiinţarea unei agenţii europene a datoriilor care să gestioneze problemele din statelor membre. Această structură ar putea emite eurobonduri, preluând până la 50% din emisiunile noi de obligaţiuni ale statelor, notează FTD.

Citiţi şi
Soros: Germania va decide viitorul Europei!

Juncker explica în 2010 că eurobondurile emise de agenţia europeană a datoriilor ar reprezinta 40% din Produsul Intern Brut al Uniunii şi al fiecărui stat membru.