Eurocomisarul Elisa Ferreira, despre lupta împotriva pandemiei de COVID-19 şi oportunităţile României: „Acum este momentul să facem o schimbare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elisa Ferreira, eurocomisarul pentru Coeziune şi Reforme FOTO EPA-EFE
Elisa Ferreira, eurocomisarul pentru Coeziune şi Reforme FOTO EPA-EFE

Într-un moment dificil al luptei împotriva COVID-19, eurocomisarul pentru Coeziune şi Reforme Elisa Ferreira propune o abordare axată pe viitor. Datorită fondurilor UE, România are oportunitate de a accelera dezvoltarea infrastructurii de educaţie şi sănătate, dar şi sprijinirea întreprinderilor, subliniază Ferreira într-un editorial semnat cu titlul „Acum este moment să facem o schimbare”.

„Se spune că o perioadă de criză căleşte caracterul. Dacă acest lucru este adevărat, în perioada pe care o traversăm în prezent, caracterul ni se căleşte la putere maximă: cea mai gravă pandemie de un secol încoace, cea mai gravă criză economică şi socială din ultimele decenii - şi asta înainte de a trebui să facem faţă transformărilor dificile pe termen lung, de la revoluţia digitală la economia neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

Cu fiecare lovitură pe care o primim, învăţăm să ne însuşim noile tendinţe, cum ar fi munca la distanţă şi şcoala acasă. Ni se reamintesc lucruri de preţ, pe care le-am considerat de la sine înţelese, cum ar fi sănătatea şi interacţiunile sociale. Mai presus de toate, aceste schimbări ridică întrebări: «Ce fel de viitor ne dorim, pentru România şi pentru Europa? Cum ne putem adapta la noul scenariu, păstrând în acelaşi timp ce este mai bun din ceea ce avem deja?» În calitate de europeni, trebuie să răspundem împreună la această întrebare, deoarece un lucru este clar: nicio ţară nu se poate confrunta singură cu această situaţie. Avem nevoie de Europa în timpul crizei - achiziţionarea de vaccinuri in comun ne-a conferit o putere de cumpărare mult mai mare decât cea a oricărei alte ţări. De asemenea, avem nevoie de Europa în procesul de redresare - utilizăm ratingul de credit AAA al Europei pentru a împrumuta de pe pieţele financiare. Rezultatul va fi de 672,5 miliarde de euro (312,5 miliarde sub formă de granturi şi 360 miliarde sub formă de împrumuturi) - un fond de investiţii pentru redresare: mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR).

Cu aproximativ 375 miliarde de euro de investiţii sub formă de granturi în perioada 2021 - 27, politica de coeziune rămâne una dintre cele mai mari politici de investiţii ale Europei. Prin urmare, vom avea de jucat un rol-cheie, alături de mecanismul de redresare şi rezilienţă, atât în situaţii de criză, cât şi în procesul de redresare. Povestea Uniunii Europene este una de convergenţă între ţări. Cu toate acestea, experienţa arată că această convergenţă poate încetini, poate fi întreruptă sau chiar inversată în timpul crizelor. Există deja indicii conform cărora şocul simetric cauzat de pandemia de COVID-19 produce un impact asimetric în regiunile noastre. Acest lucru ilustrează importanţa coeziunii ca instrument de dezvoltare pe termen lung, nu numai în «vremuri normale», ci şi în timpul unei crize şi pe durata consecinţelor acesteia. De fapt, coeziunea işi joacă deja rolul. De la începutul crizei, din luna aprilie a anului trecut, prin intermediul Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus, am oferit sprijin in regiunile care aveau cel mai mult nevoie. Şi nu am încetat să o facem: ventilatoare pulmonare în Spania, teste de laborator pentru coronavirus în Italia, infrastructura şi formarea pentru învăţământul digital în Polonia şi Croaţia şi lista poate continua. Până în prezent, am mobilizat deja peste 22 miliarde de euro în întreaga Europă. Puteţi urmări investiţiile în timp aproape real pe site-ul nostru dedicat. La momentul redactării prezentului document, am pus la dispoziţia a aproximativ 500.000 de IMM-uri capital circulant pentru a le menţine pe linia de plutire şi am sprijinit 2,5 milioane de persoane prin programe de lucru pe termen scurt sau în domeniul asistenţei medicale. Dar, deşi încă ne străduim să limităm pandemia, avem nevoie, de asemenea, de un plan pentru o redresare solidă şi pe termen lung. Cu finanţarea din cadrul politicii de coeziune şi al noului mecanism de redresare şi rezilienţă, multe ţări şi regiuni vor avea, în următorii ani, un buget european de investiţii de două sau de trei ori mai mare decât valoarea obişnuită.

În România, politica de coeziune a UE s-a aflat în prima linie a luptei împotriva crizei provocate de pandemia de COVID-19, sprijinind achiziţionarea de echipamente medicale, calculatoare pentru studenţi şi profesori, lichidităţi pentru IMM-uri şi scheme de ocupare a forţei de muncă pe termen scurt. Fiind unul dintre statele membre grav afectate de criză, România va beneficia de o sumă suplimentară de circa 1,6 miliarde de euro în 2021 şi 2022 în cadrul REACT-EU pentru a continua lupta împotriva crizei şi pentru a contribui la stabilirea bazei redresării economice. În perioada 2021 - 2027, politica de coeziune a UE va furniza 31 de miliarde de euro pentru investiţii în întreaga ţară, ceea ce reprezintă o creştere substanţială faţă de perioada anterioară de finanţare din partea UE. Aceasta reprezintă o oportunitate de a accelera dezvoltarea infrastructurii de educaţie şi sănătate, a infrastructurii de apă, a sistemelor de gestionare a deşeurilor şi a reţelei de transport la nivel naţional, regional şi municipal. Va permite, de asemenea, sprijinirea întreprinderilor, sporind competitivitatea acestora prin investiţii în cercetare şi inovare şi în digitalizare, precum şi prin îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a reducerii birocraţiei. Noul Fond pentru o tranziţie justă va adăuga aproape 2,1 miliarde de euro pentru cele mai vulnerabile teritorii, pentru a aborda impactul socioeconomic al tranziţiei climatice. Cu această ocazie unică într-o generaţie, cum vom investi? Cum vom elabora programele de coeziune pe 7 ani,  care încep în acest an? Ce Românie şi ce Europă ne dorim să avem peste 10 ani? Propun 3 priorităţi-cheie.

În primul rând, redresarea trebuie să fie pentru toţi europenii şi toate regiunile. Lecţia istoriei economice este clară: în fiecare criză, unele regiuni se redresează, în timp ce altele pot stagna timp de un deceniu sau mai mult. În timpul întâlnirilor mele cu factori de decizie de la toate nivelurile, insist întotdeauna că nu putem avea o redresare pentru jumătate din Europa, în timp ce cealaltă jumătate este lăsată în urmă! Însă mă preocupă în continuare tendinţele pe termen lung: de peste un deceniu deja, Comisia a publicat periodic un indice al competitivităţii regionale. Pentru mai multe state membre, indicele arată un decalaj persistent şi din ce în ce mai mare între câteva oraşe mari, adesea capitale, şi restul ţării - fără acţiune, există riscul unui viitor foarte dezechilibrat. A risca totul într-un singur pol de dezvoltare reduce rezilienţa economiei şi reprezintă o sursă de diviziune socială. Ţările trebuie să investească strategic în diferite regiuni, într-o reţea echilibrată de centre mari şi oraşe mici şi mijlocii, astfel încât întregul teritoriu să rămână dinamic din punct de vedere economic în ceea ce priveşte întreprinderile locale şi locurile de muncă de calitate, transportul public, reţelele energetice, sistemele de reciclare şi de gestionare a deşeurilor, infrastructura pentru asistenţa medicală, educaţia şi competenţele.  În al doilea rând, investiţiile trebuie să vizeze motoarele transformării economice pe termen lung. Europa se află în pragul unei mari transformări pe două planuri: revoluţia digitală şi tranziţia către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Prin urmare, pentru a reconstrui casa economiei noastre europene după izbucnirea pandemiei de COVID-19, nu putem pur şi simplu să ne întoarcem la modelul dinainte: trebuie să profităm de ocazie pentru a construi pe o fundaţie nouă.

Statele membre trebuie să elaboreze strategii adaptate exigenţelor viitorului pentru dezvoltarea lor. Valorificând avantajele comparative ale diferitelor teritorii şi dezvoltând noi competenţe, cel puţin jumătate din noile investiţii în domeniul coeziunii vor viza proiecte inteligente şi ecologice, de la reţele de inovare şi întreprinderi digitale, la energie din surse regenerabile. Există, de asemenea, prevederi speciale pentru provocări specifice, cum ar fi regiunile care depind în mare măsură de combustibilii fosili, în special extracţia cărbunelui sau centralele electrice pe bază de cărbune: noul Fond pentru o tranziţie justă le va sprijini pe parcursul tranziţiei.

Europa are o viziune comună asupra poziţiei în care dorim să ne aflăm până în 2030. Prin urmare, avem nevoie de viziuni naţionale clare care să evidenţieze situaţia în care fiecare ţară doreşte să se regăsească în zece ani. Astfel de strategii cuprinzătoare trebuie să includă reformele necesare pentru modernizarea administraţiilor, politicilor şi cadrelor naţionale. Acestea ar trebui, de asemenea, să detalieze investiţiile corespunzătoare, private şi publice, inclusiv sprijinul european, pentru a le transforma în realitate. Strategiile naţionale integrate de dezvoltare reprezintă cea mai bună bază pentru toate investiţiile europene - diferitele fonduri ale politicii de coeziune şi ale mecanismului de redresare şi rezilienţă - maximizându-le eficacitatea, complementaritatea şi sinergiile.

În al treilea rând, actorii locali şi cetăţenii trebuie să fie parteneri cu drepturi depline. Luăm decizii fundamentale cu privire la viitor: astfel de decizii ample necesită o consultare amplă. În cadrul politicii de coeziune, ne angajăm să respectăm „principiul parteneriatului”, reunind actorii regionali şi locali, partenerii sociali şi comunităţile. Mă angajez personal să asigur faptul că, pe măsură ce programele politicii de coeziune sunt elaborate, acţiunile rapide sunt combinate cu un parteneriat veritabil.

Europa mai aproape de cetăţeni depăşeşte principiul parteneriatului: înseamnă, de asemenea, să ne asigurăm că fondurile disponibile ajung la oameni. Cetăţenii trebuie să vadă beneficiile apartenenţei la UE, rezultatele concrete ale solidarităţii europene în viaţa lor de zi cu zi.

În timp ce istoria ne pune la încercare, avem o ocazie unică de a reconstrui şi de a planifica Europa pe care o dorim. Vrem o Europă incluzivă, în care toate regiunile să participe la procesul de redresare şi niciun cetăţean european să nu fie lăsat în urmă. Vrem o Europă care să facă faţă viitorului punând bazele unei revoluţii digitale de succes şi a tranziţiei către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Şi vrem ca toate acestea să fie decise în cadrul unei consultări şi al unui parteneriat democratic deplin. Aceasta este politica de coeziune pe care doresc să o văd în programarea din lunile următoare. Iar aceasta este Europa pe care doresc să o văd peste 10 ani. Dacă simţiţi la fel, vă invit să vă implicaţi în discuţii. Acum este momentul să facem o schimbare”, scrie eurocomisarul Elisa Ferreira.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite