Europa este un butoi cu pulbere
0
Situaţia refugiaţilor blocaţi în Grecia se agravează, Germania înăspreşte metodele pentru identificarea migranţilor, dar o rezolvare a crizei nu se întrevede.
Graniţa dintre Grecia şi Macedonia începe să semene cu o zonă de conflict, după ce, săptămâna trecută, autorităţile de la Skopje au decis interzicerea accesului migranţilor afgani şi au impus controale mult mai dure privind documentele de identitate ale migranţilor care vin din Siria şi din Irak.
La punctul de trecere a frontierei de la Idomeni, unde există o tabără prevăzută să găzduiască 1.500 de persoane, sunt blocaţi aproximativ 6.500 de migranţi şi refugiaţi, iar sâmbătă după-amiază au izbucnit proteste. Cei care vor să ia calea Europei Occidentale au cerut deschiderea graniţelor, dar numai 300 au trecut.
Refugiaţilor nu le surâde ideea de a rămâne în Grecia, după cum nu le surâde nici grecilor, care îşi văd ţara invadată de migranţi, în contextul în care Slovenia, Croaţia şi Serbia au decis şi ele să limiteze numărul de refugiaţi care intră pe teritoriile lor, după ce Austria a impus recent plafonarea intrării migranţilor la 80 de solicitanţi de azil şi 3.200 de persoane în tranzit în fiecare zi.
Potrivit unor surse din poliţia elenă, citate de „The Observer“, pe teritoriul Greciei se află peste 25.000 de refugiaţi, iar temerile premierului de la Atena, Alexis Tsipras, că ţara sa s-ar putea transforma într-un „depozit de suflete“ par să se adeverească.
„Conform estimărilor noastre, numărul celor care vor rămâne blocaţi în ţara noastră se va stabili între 50.000 şi 70.000 de persoane luna viitoare“, a declarat, duminică, ministrul grec pentru politica migratorie, Yiannis Mouzalas.
Situaţia se înrăutăţeşte şi în alte zone. Potrivit consilierului premierului ungar pe probleme de securitate internă, Gyorgy Bakondi, numărul migranţilor care încearcă să intre ilegal în Ungaria din Serbia este în creştere, în timp ce poliţia a reţinut 110 persoane pe zi, în medie, în ultimele 10 zile.
Bakondi a declarat că guvernul ungar va fi pregătit să închidă graniţa cu România, aşa cum a procedat în cazul graniţelor cu Serbia şi Croaţia, dacă migranţii încep să caute noi rute în Ungaria. El a afirmat că în ultimele săptămâni grupuri de migranţi sosesc la graniţa ungaro-sârbo-română, dar poliţia de frontieră din România a fost eficientă în gestionarea situaţiei.
Germania dă semne de oboseală
În acest timp, Germania, care nu renunţă la politica „uşilor deschise“, iniţiată de cancelarul Angela Merkel, începe şi ea să dea semne de oboseală în ceea ce priveşte criza migraţiei.
Guvernul federal german nu mai acceptă drept forme valide de identificare paşapoartele emise după 1 ianuarie 2015 în zone din Irak şi Siria controlate de Statul Islamic, scrie Deutsche Welle.
Cei care deţin paşapoarte emise în aceste zone vor putea însă să ceară în continuare azil, dar, la fel ca şi ceilalţi solicitanţi, vor fi nevoiţi să îşi dovedească prin alte mijloace identitatea şi ţara de origine.
În plus, cotidianul „Süddeutsche Zeitung“ a relatat, vineri, pe baza informaţiilor oferite de Ministerul de Interne că unul din opt migranţi care sosesc în Germania dispare după înregistrarea lui de către autorităţi.
Summitul UE-Turcia, ultima speranţă
Deşi toţi liderii din UE sunt conştienţi de faptul că Europa traversează o criză ce ar putea avea consecinţe catastrofale pentru întregul continent, aceştia nu reuşesc să se pună de acord cu privire la modul în care să gestioneze situaţia.
Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a atras atenţia că, dacă nu va exista un consens la summitul UE-Turcia privind criza migraţiei ce va avea loc pe 7 martie la Bruxelles, în Europa va fi „un dezastru“.
Parte a soluţiei trebuie să fie şi Turcia, ţara sufocată, la rândul său, de refugiaţi şi care cere şi ea sprijinul Uniunii Europene. Numai că banii - aproximativ 3 miliarde de euro - promişi de Bruxelles nu au ajuns la Ankara, iar, recent, autorităţile turce au afirmat că oricum suma s-ar putea dovedi insuficientă.
Se încarcă comentariile...
