Europa

articolul anterior articolul urmator

Europa îşi construieşte un rol în Afganistan şi Orientul Mijlociu, înlocuind Statele Unite pe teren

36
30 Aug 2021 08:20:21
Iulian Chifu
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Statele europene, în special Franţa şi Germania, alături de Marea Britanie, încearcă să-şi croiască, în premieră, un rol în Orientul Mijlociu care să nu mai fie dependent de politicile Washingtonului.

După ce statele europene au trebuit să se retragă din Kabul, incapabile să asigure securitatea şi continuitatea misiunilor fără trupele americane, Franţa a început o ofensivă diplomatică în Irak, în timp ce negociază cu talibanii continuarea podului aerian şi extragerea afganilor care vor să părăsească ţara şi după 31 august. Cele trei state europene încearcă să obţină, în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate în această noapte, o zonă sigură în Kabul pentru cei ce vor să iasă din ţară, sub control ONU, în timp ce Turcia poartă negocieri avansate cu talibanii pentru a menţine funcţional aeroportul din Kabul care se va închide la 31 august. Un efort în care marele semn de întrebare este dacă va funcţiona, în mod real, autonomia sau va trebui din nou, ca în Libia, să fie chemate trupele americane pentru a „conduce din spate“ operaţiunile, asumate naţional de europeni.

Profilarea Franţei în Bagdad şi la Doha, în combaterea terorismului şi negocierile cu afganii

Sâptămâna trecută, la Bagdad, Franţa şi-a asumat organizarea unei conferinţe de pace extinse în Orientul Mijlociu al cărei principal scop a fost aducerea la masă a celor doi rivali principali, Iranul şi Arabia Saudită, într-o acţiune diplomatică independentă de Statele Unite. "A fost într-adevăr o încercare să aducem saudiţii şi iranienii în aceeaşi încăpere" au comentat surse diplomatice franceze care au vrut să-şi păstreze anonimatul, dar şi-au asumat paternitatea reuniunii, la care au cooperat cu Irakul şi Qatarul. Premierul irakian Kadhemi a susţinut că şi numai prezenţa în cadrul conferinţei a miniştrilor de externe iranian şi saudit este deja un succes în sine.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, doreşte să sublinieze rolul Franţei în regiune şi determinarea sa în lupta împotriva terorismului, se afirmă în documentele oficiale franceze legate de participarea Franţei la reuniune. Preşedintele francez a anunţat la Bagdad faptul că Irakul este esenţial pentru stabilitatea turbulentului Orient Mijlociu. Reuniunea a avut loc în contextul în care Irakul, afectat el însuşi de jihadişti şi atentate teroriste, încearcă să se afirme ca mediator între statele arabe şi Iran. Dar nu trebuie uitat că Iranul exercită un control şi o presiune majoră asupra Irakului prin intermediul unor grupuri armate aliate care sunt reunite în cadrul Hashed al Shaabi, miliţii şiite pro-iraniene care sunt susţinute de stat ca reţea paramilitară, fapt ce a dus la executarea de către Donald Trump a fostului comandant al Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, Qassem Soleimani.

"Noi cu toţii nu trebuie să lăsăm garda jos pentru că Daesh (autointitulată Stat Islamic) rămâne o ameninţare şi ştiu că lupta împotriva grupărilor teroriste este o prioritate pentru guvernul dumneavoastră" a spus Emmanuel Macron în discuţiile cu premierul irakian, Mustafa al-Kadhemi. Irakul şi Franţa sunt "parteneri cheie în războiul împotriva terorismului ", a replicat şi Kadhemi în întâlnirea bilaterală. Conferinţa organizată de cei doi parteneri a avut succes, la Bagdad venind Preşedintele egiptean Abdel Fattah al – Sisi, Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, miniştrii de Externe Iranian şi saudit, Emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad Al-Thani, Conducătorul Dubaiului, Sheikh Mohammed bin Rashid Al-Maktoum, Premierul statului Kuwait Sheikh Sabah Al-Khalid Al-Sabah şi ministrul de Externe turc, Mevlut Cavusoglu.

Marele anunţ făcut de Emmanuel Macron la Bagdad a fost faptul că Franţa va rămâne cu trupele sale în Irak atât timp cât guvernul irakian va avea nevoie, în operaţiunile anti-teroriste, indiferent dacă Statele Unite decid sau nu să se retragă definitiv. "Orice ar decide americanii, ne vom menţine prezenţa pentru a lupta împotriva terorismului în Irak" a afirmat Preşedintele Franţei, subliniind formula autonomă de decizie, în prima acţiune ce se vrea de suveranitate a Europei faţă de Statele Unite, chiar dacă afirmaţia rămâne doar una individuală a Franţei, nesancţionată la nivel european.


FOTO France 24

Negocierile cu talibanii şi rolul Qatarului

Marile teme din Afganistan rămân evacuarea cetăţenilor străini, a afganilor cu rezidenţă în statele occidentale, a celor care au cooperat cu trupele aliate pe teren şi au garantat trecerea spre Occident şi a celor vulnerabili. Un efort suplimentar se face pentru ca toţi afganii care-şi doresc să plece din Afganistanul intrat sub regim taliban să poată să o facă, dacă au cum şi cu ce. Pe această dimensiune, Europa a găsit nişa participării la operaţiunile din Afghanistan. La Bagdad, Emmanuel Macron a anunţat negocieri cu talibanii în care evacuările viitoare sunt planificate cu ajutorul Qatarului, stat care are contacte foarte bune cu talibanii deoarece Doha găzduieşte reprezentanţa politică talibană.

Potrivit Preşedintelui Franţei, evacuările din Bagdad au fost planificate în comun cu Qatarul şi pentru după data de 31 august, şi presupun inclusiv operaţiuni de extragere aeriană, folosind aeroportul din Kabul. Franţa a evacuat 2834 de oameni din Afganistan şi şi-a încheiat operaţiunile, evacuând trupele înainte de termenul asumat de către Statele Unite. Ministrul Afacerilor Externe, Yves le Drian, a confirmat convorbirile cu talibanii atât în Kabul cât şi în capitala Qatarului, Doha. Intenţia iniţială a fost uşurarea transferului şi evacuărilor din Kabul şi din restul Afganistanului. Ministrul de Externe francez a declarat că "contacte operaţionale au avut într-adevăr loc în ultimele zile cu reprezentanţii mişcării talibane, atât la Kabul cât şi la Doha, pentru a facilita operaţiunile de evacuare în curs". Anterior, ministrul Jean-Yves Le Drian declarase că speră ca talibanii să formeze un guvern "inclusiv" în Afghanistan, declaraţie criticată puternic în mass media şi lumea politică franceză.

Şi purtătorul de cuvânt al talibanilor, Suhail Shaheen, a anunţat că o delegaţie franceză condusă de Francois Richier, fostul ambasador francez în Afghanistan între 2016-2018, a întâlnit un grup reprezentând talibanii în capitala Qatarului, Doha, la 26 august, pentru a discuta situaţia de pe teren din Afghanistan. A fost prima întâlnire externă a talibanilor după ce aceştia au preluat controlul asupra capitalei Kabul, la 15 august.

Rolul Statelor Unite în evacuarea globală din Afganistan

Statele Unite au conservat rolul cel mai important în operaţiunea de asigurare a extragerii cetăţenilor străini şi a afganilor din Kabul. America a fost cea care a preluat controlul aeroportului din Kabul după scenele emoţionante şi haotice ale agăţării de trenurile de aterizare ale aeronavelor, şi tot Statele Unite au asigurat controlul şi securitatea aeroportului. Astfel că SUA a pierdut, în atacul sinucigaş din 26 august, 13 militari iar alţi răniţi sunt în tratamente dificile.

Statele Unite au reuşit să obţină foarte rapid şi sprijinul Ugandei şi al Emiratelor Arabe Unite pentru evacuarea temporară şi găzduirea celor evacuaţi, care vor fi evaluaţi şi li se va acorda vetingul de securitate pentru a fi introduşi ulterior în statele occidentale care îi vor găzdui. Statele Unite vor termina retragerea tuturor trupelor la termenul auto-impus de 31 august, convenit cu talibanii după mutarea lui de la 1 mai 2021. De la sfârşitul lunii iulie, SUA au extras peste 117.500 de oameni, între care cetăţeni americani şi afgani, transformând operaţiunea din Afganistan în cel mai mare pod aerian din istorie. Numai vineri şi sâmbătă dimineaţa au fost evacuaţi 7000 de oameni din Kabul.

Marea dispută politică din Statele Unite rămâne despre calitatea evacuării, anticiparea căderii intempestive a Kabulului în mâinile talibanilor şi haosul creat. Bătălia este una politică internă care subliniază falia dintre Democraţi şi Republicani, în primul rând, dar şi jocul politic de pasare a responsabilităţii între Donald Trump, care a negociat cu talibanii şi a aprobat acordul, şi Joe Biden, care a planificat şi pus în operă retragerea trupelor 4 luni mai târziu.

Dezbaterile din Congresul American se dau între poziţia care susţinea că trupele trebuiau retrase mai demult şi cea care susţine că termenul de 31 august trebuia extins. Atentatul terorist al ISIS-Khorasan din 26 august a adăugat presiune asupra administraţiei Biden, dincolo de cererile tot mai vocale ca nici un afgan să nu fie lăsat în urmă dintre cei ce pot să fie evacuaţi legal. Totuşi, Statele Unite sunt conştiente că evacuarea completă e imposibilă şi că ea trebuie continuată, după 31 august, pe cale terestră, aeroportul Kabul fiind greu de menţinut ca viabil, odată predat sub controlul talibanilor.


FOTO EPA-EFE

Negocierile cu talibanii susţinute de Germania

Şi Germania a considerat că negocierile cu talibanii sunt utile şi trebuie să continue. Scopul acestora ar urma să fie menţinerea a cât mai mult posibil din ceea ce s-a realizat în Afganistan în ultimii 20 de ani. Declaraţiile au fost prilejuite de dezbaterea în Bundestag a mandatului de deplasare a până la 600 de militari germani pentru a ajuta la extragerea cetăţenilor din Kabul, la 25 august. Potrivit constituţiei germane, prezenţa trupelor germane peste hotare trebuie aprobată de Parlament, chiar dacă în cazuri excepţionale votul se dă ulterior, retroactiv, cum a fost cazul de faţă.

Parlamentul german a votat un mandat până la 30 septembrie cu 539-9 şi 90 de abţineri, o decizie cu un vot covârşitor în favoarea misiunii, care a început cu 10 zile mai devreme. Numărul total de evacuaţi era, miercuri, la ora dezbaterilor, de 4650 cetăţeni extraşi. Misiunea s-a încheiat, chiar dacă încă 200 de cetăţeni germani se crede că mai sunt rămaşi în Kabul, potrivit Ministerului de Externe german. Numărul este în creştere pentru că aceştia contactează în continuare Ambasada şi Ministerul pentru a-şi anunţa prezenţa în Afganistan.

Extragerea cetăţenilor rămaşi şi a afganilor care au sprijinit forţele germane rămâne o preocupare a Cancelariei şi Ministerului de Externe, dar Angela Merkel a insistat pe nevoia menţinerii dialogului şi negocierilor cu talibanii – avansate de francezi – pentru a proteja marile realizări occidentale în Afghanistan în cele două decade ale desfăşurării trupelor NATO. Între acestea, Angela Merkel a subliniat accesul la utilităţile de bază: 70% dintre afgani au acces la apă potabilă faţă de 20% în 2001; în plus, nouă din 10 afgani au acces la electricitate, faţă de doar 10% în 2011. "Multe lucruri în istorie iau mai mult timp. De aceea nu trebuie şi nu vom uita Afganistanul," a mai declarat Cancelarul federal german. "Pentru că, chiar dacă nu pare în acest moment, sunt convinsă că nici o forţă sau ideologie nu poate rezista nevoii de justiţie şi pace" mai susţine doamna Merkel.

Cancelarul Germaniei a fost cel care a recunoscut faptul că puterile occidentale au subestimat „cât de repede forţele de securitate afgane vor renunţa şi se vor preda fără nici un pic de rezistenţă în faţa Talibanilor, după retragerea trupelor internaţionale“. Retrospectiv e uşor de spus ceea ce ar fi trebuit făcut, dar deciziile s-au luat înainte de evenimente, pe datele care erau atunci la dispoziţie. Realistă, Angela Merkel s-a pronunţat în favoarea negocierilor cu militanţii islamişti talibani, pentru că ei sunt „noua realitate în Afganistan.“


FOTO Shutterstock

Turcia şi afacerea aeroportului din Kabul

Orice activitate de extragere a cetăţenilor occidentali şi străini şi a afganilor după 31 august pe cale aeriană, aşa cum îşi doreşte Emmanuel Macron, are nevoie de funcţionalitatea aeroportului Kabul. În condiţiile transmiterii aeroportului către talibani – şi implicit a securităţii, potrivit convenţiilor internaţionale, Kabulul va fi complet izolat şi nici un avion care va decola de pe aeroport nu va putea ateriza pe un aeroport de peste hotare. E şi motivul pentru care talibanii au negociat cu Turcia pentru ca aceasta să ofere sprijinul tehnic pentru ca aeroportul să fie funcţional şi să poată găzdui zboruri externe civile.

Legătura cu exteriorul este extrem de importantă pentru talibani pentru a nu fi izolaţi şi pentru schimburi externe, în special pentru a avea un aeroport pe care pot veni ajutoarele umanitare atât de necesare unei mari părţi a populaţiei. Totuşi Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat reticent în a-i lăsa pe talibani să se ocupe de securitatea aeroportului din Kabul, aşa cum şi-o doresc. După atacul terorist al ISIS-Khorasan, Ankara are cu atât mai multe argumente pentru a refuza o asemenea sarcină pentru că s-ar putea găsi într-o poziţie delicată în cazul unui nou atentat.

În această săptămână, Erdogan a declarat că Turcia a avut primele negocieri cu talibanii care, potrivit spuselor sale, vor să supervizeze securitatea aeroportului, permiţând în acelaşi timp ca Turcia să gestioneze logistica sa.

"Ce spun talibanii în legătură cu aeroportul? Ei spun: 'Daţi-ne securitatea, iar voi exploataţi-l'. Cum am putea să vă încredinţăm securitatea?", a declarat Erdogan, conform agenţiei oficiale de presă Anadolu. "Să admitem că preluaţi în grijă securitatea, însă atunci ce spunem lumii dacă acolo se va produce o nouă baie de sânge? Nu este simplu", a adăugat el.

Turcia şi-a încheiat operaţiunea de evacuare şi a mutat ambasada, care a fost deplasată în incinta aeroportului, în locul său original, a declarat Erdogan.

"În prezent, intenţionăm să ne menţinem prezenţa diplomatică", a declarat el, adăugând că planurile sunt permanent actualizate în funcţie de situaţia securităţii.

"Avem pregătite toate planurile alternative necesare. Prioritatea este securitatea personalului nostru", a declarant preşedintele turc.

Preşedintele Erdogan a spus că Turcia nu are luxul de a rămâne într-o zonă volatilă. El a lăsat o eventuală decizie în acest sens pentru mai târziu, când calmul se va fi stabilit la Kabul, după 31 august şi plecarea tuturor trupelor străine, pentru a nu fi atras în ceva greu de explicat în legătură cu o viitoare misiune. Ankara a evacuat peste 1400 de oameni şi 350 din cei 500 de soldaţi ai săi, urmând să păstreze doar protecţia şi securitatea Ambasadei mutată în incinta aeroportului. Însă redeschiderea aeroportului s-ar putea să fie mai dificilă, potrivit regulilor internaţionale, decât menţinerea sa.


FOTO Twitter

Rezoluţia franco-britanică pentru zona sigură din Kabul

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a convocat luni o şedinţă a celor 5 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China – în legătură cu o rezoluţie privind Afganistanul. Marea Britanie şi Franţa lucrează la o asemenea rezoluţie care propune, în esenţă, crearea unei zone sigure în Kabul pentru cetăţenii care doresc să părăsească Afganistanul.

Zona urmează să fie asigurată de către ONU cu trupe franco-britanice, cel puţin, şi să permit protejarea celor care vor să plece din ţară fugind de talibani. Negocierea pentru o asemenea zonă sigură se află în miezul negocierilor franco-talibane şi au susţinerea Marii Britanii şi a Germaniei, ba chiar a statelor membre G7 şi Uniunea Europeană, după ultima reuniune din Franţa.

"Rezoluţia noastră are drept scop definirea unei zone sigure la Kabul, sub control ONU, care să permită ca operaţiunile umanitare să continue" a declarat Preşedintele Emmanuel Macron pentru Le Journal du Dimanche. Reuniunea de urgenţă ar urma să acorde sprijinul de legitimitate şi Rezoluţia Consiliului de Securitate. Atât Franţa cât şi Marea Britanie şi-au încheiat evacuarea din Afganistan. Potrivit lui Macron, Qatarul ar ajuta la podul aerian şi extracţiile aeriene, cu condiţia ca aeroportul să fie funcţional, deci iniţiativa turcă de preluare a aeroportului Hamid Karzai să fie una de succes.

"Avem un început de discuţii cu talibanii, dar care sunt foarte fragile şi preliminarii, pe tema operaţiunilor umanitare şi abilităţii de a proteja şi repatria afganii care sunt în situaţii riscante," a declarat Macron la Bagdad. Deci iniţiativa privind Rezoluţia Consiliului de Securitate are în spate şi un început de negociere cu talibanii, ceea ce merită atenţie şi poate reprezenta o şansă pentru civilii afgani care vor să fugă de talibani.

Toate aceste iniţiative subliniază intenţia Parisului, în primul rând, a UE dar şi a comunităţii internaţionale în special, pentru a găsi un rol dincolo de prezenţa militară americană în Orientul Mijlociu, în Irak şi Afganistan. Subiectul e de urmărit, deşi e de înţeles scepticismul observatorilor şi al altor state europene în privinţa capacităţii de a avea infrastructura militară, capacitatea infrastructurii şi acoperirea aeriană pentru a asigura securitatea oricărei operaţiuni în regiune, care riscă oricând să se transforme într-un mare fisco sau un atac terorist devastator şi costisitor pentru cei ce simplifică responsabilitatea şi capacitatea militară necesară unor asemenea operaţiuni complexe.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

36 Comentarii

Alexe Radu
30.08.2021, 08:30:13

Nu inlocuieste Europa pe nimeni in zona Orientului , doar iluzii si gargara . China e in pole-position , si are toate sansele si premizele sa castige partida .

-5 (17 voturi)
J0369 Wollf
30.08.2021, 08:37:46

Vise...Europa este prea slaba si prea divizata...Rusia,Turcia si China vor fi actorii principali in Afganistan...ce fac francezii si engleziii e frectie galenica la picior de lemn...

+2 (10 voturi)
Amdo Odma
30.08.2021, 09:44:56

Cu marele Macrou in frunte, UE va avea succesuri multe.

-5 (17 voturi)
ovidiu preda
30.08.2021, 09:51:17

Aberatiile unui mocofan

-7 (13 voturi)
Lucifer
30.08.2021, 09:52:09

Nu înţeleg şi pace interesul Occidentului pentru sărăcia de ţară numită Afganistan. Idem pentru tot Orientul Mijlociu. SUA au făcut bine că pleacă de acolo, islamiştii nu vor accepta în vecii-vecilor sistemul democtaic occidental. Implicarea UK+Franţei în Orientul Mijlociu!? Păi tot viesparul din Orientul Mijlociu este cauzat de împărţirea absurdă a populaţiilor şi popoarelor, cu graniţe artificiale, făcută de UK+Franţa după WW1. Ce ar putea să facă acum cele două ţări? Nimic. Problema Afganistanului şi Orientului Mijlociu este "cine bagă banii?" SUA nu mai vor să bage bani aiurea. Chiar credeţi că Europa de Vest va băga bani în această zonă? Mira-m-aş!

-5 (15 voturi)

Vezi toate comentariile (36)

Modifică Setările