Europa la ora schimbării la faţă: se modifică paradigma de joc!

Europa îşi mobilizează şefii de state şi guverne în lupta împotriva terorismului. Coincidenţă interesantă, Klaus Iohannis, Preşedintele României, va fi primul oficial de rang înalt care va vizita capitala europeană după marşul simbolic de la Paris.

Pentru cei care s-ar putea să mai aibă vreun dubiu, este absolut limpede că atunci a fost momentul când, informal, s-a luat o decizie strategică ce va schimba, foarte rapid, tot ceea ce ştim despre funcţionarea instituţiilor comunitare şi politicile specifice în domeniul luptei împotriva terorismului. Asta se va face împreună cu toate tangentele multiple pe plan legilsativ şi operaţional, implicând modificări de substanţă în politica de acordare a azilului şi management al sistemului de informare şi supraveghere a posibilei (sau nu) inserţii a acestora, împiedicarea imigraţiei ilegale, întărirea fără precedent a controalelor de frontieră, apariţia de noi reglementări extrem de precise şi de dure privind folosirea Internetului drept armă de propagandă sau recrutare.

Preşedintelui Iohannis i se va cere să exprime poziţia României pe ceea ce constituie pachetul operaţional antiterorist, cel care presupune modificarea unora dintre regulile spaţiului Schengen, controale extrem de serioase şi extinse în cazul unora dintre cei care se prezintă la punctele de intrare în spaţiul UE, stabilirea unui registru european al datelor pasagerilor companiilor aeriene care operează zboruri înspre şi dinspre ţările membre UE, colaborare extinsă între serviciile de informaţii, lupta împotriva traficului de arme, controlul internetului în lupta împotriva fundamentaliştilor de toate credinţele şi platformele politice

Începe un proces deloc simplu, cel care, în principiu, urmează să producă un cadru legislativ care să permită, în fine, apariţia unui serviciu de informaţii unic la nivelul UE, cu o bază de date unică, una care să fie alimentată din statele membre conform aceloraşi principii şi proceduri. Evident, scopul final este de a avea un serviciu de informaţii operaţional, adică dotat şi cu mijloace de intervenţie comune acţionând în cadrul unui cadru legislativ comun european.

Aparent vorbim despre lucruri logice şi care, de drept, ar fi trebuit să intre normal în orice proiect de construcţie al unei pieţe unice şi în acest domeniu al afacerilor interne. Ori tocmai asta nu s-a întâmplat, bătălia enormă a orgoliilor naţionale, făcând ca, şi în acest moment, ţările membre să deţină monopolul absolut al oricărei formule de luptă antiteroristă, fiind agreate schimburi de informaţii dar, din momentul intrării unui suspect pe teritoriul naţional, orice decizie şi/sau acţiune operativă aparţinând în totalitate statului respectiv şi desfăşurată exclusiv în termenii impuşi de jurisdicţia sa specifică. Foarte adesea diferită fundamental de la un stat la altul.

Asta face ca, spre exemplu, la acestă oră să nu existe un registru european al persoanelor suspectate sau/şi identificate ca partcipanţi de tipul „luptători străini" în conflictele din Orientul Apropiat, Africa sau Ucraina, Cecenia...asta cu toate că fiecare ţară posedă propriile sale fişiere în domeniu. Aşa cum fiecare serviciu de informaţii are propria sa bază de date privind utilizatorii de internet care accesează siturile islamist fundamentaliste sau cele de propagandă naţionalistă, şovină, antisemită, dar lipsa unei legislaţii europene în domeniu nu a permis până acum decât măsuri locale, de competenţa guvernelor. Atunci când un asemenea proiect legislativ a fost formulat de Comisia Europeană, a fost respins de Parlamentul European la presiunea enormă a organizaţiilor non-guvernamentale care au considerat că este vorba despre un atac la una dintre libertăţile fundamentale ale omului. România va susţine oare ca acest proiect legislativ să fie repus în discuţie?

România va fi oare de acord, şi acest lucru va trebui să-l spună Preşedintele Iohannis, cu înăsprirea exponenţială a regulilor privind imigraţia, mai ales cea cauzată de motivaţii economice şi care a dus la formarea unor enclave etnice extrem de importante în mai multe state europene, devenite acum surse directe de instabilitate şi ameninţări securitare? Vom susţine ideea că, da, va fi nevoie de un cadru legislativ cu mult mai clar şi cu măsuri mult mai uşor de pus în aplicare privind repatrierea în sistem de urgenţă a acelor imigranţi care înfăptuiesc acţiuni antisociale sau sunt implicaţi în reţele de trafic divers? Vom fi de acord cu ideea care începe deja să aibă adepţi în unele cercuri, că ar trebui să avem o legilslaţie antiteroristă de amploarea celebrului Patriot Act şi care, în circumstanţe excepţionale, să permită folosirea unor mijloace excepţionale? Atunci, se mai spune, de ce nu trebuie să avem la nivelul UE o simplă agenţie de informaţii, fie ea şi comună, în loc să ne gândim la nevoia şi beneficiile unei instituţii de tipul US Department of Homeland Security plasată sub autoritatea directă a Preşedintelui Consiliului European?

În fine, va susţine oare România, şi cu ce argumente şi până la ce nivel de implicare instituţională, ideea unei cooperări extrem de extinse între serviciile specializate ale UE şi cele ale NATO în organizarea unor operaţiuni de tip cyber war împotriva reţelelor informatice din interiorul UE care constituie deja un sistem bine pus la punct ce serveşte la transmiterea de mesaje între grupările teroriste, la acoperirea urmelor pentru transferurile de bani sau a operaţiunilor logistice...ceea ce înseamnă, din nou, susţinerea cadrului legislativ care să permită identificare IP-urilor şi urmărirea tuturor operaţiunilor efectuate de la adresele suspecte, dar şi arestarea şi judecarea suspecţilor în regim de urgenţă în termenii unei noi legislaţii care să identifice toate aceste delicte drept atentate la siguranţa şi securitatea naţională?

Se poate şi ca nimic din toate astea să nu se întâmple. Extrem de improbabil dar, de ce nu, se poate. Atunci, atenţie la analizele de ultimă oră ale serviciilor de informaţii, mai mult decât îngrijorate de euforia din lumea islamică la auzul atentatelor din Europa şi la valul de mesaje de susţinere care au circulat pe reţelele de socializare între membri ai comunităţilor musulmane din Europa. 

Este acesta semnalul unei dezvoltări la orizontală a tipului de atentat perpetrat în Franţa, de data asta însă în mai multe ţări europene? Foarte posibil să se întâmple aşa şi, veţi vedea, tocmai pentru că de data asta au fost obligaţi să ia în serios avertismentele, şefii de state şi guverne, după o serie mai lungă de întâlniri la Bruxelles, cele care debutează cu vizita lui Klaus Iohannis, vor decide că este cazul să se organizeze un Summit extraordinar dedicat în exclusivitate acestei tematici care, din momentul respectiv, va urca pe o poziţie prioritară pe agenda europeană.

Se schimbă paradigma de joc şi Europa, cu siguranţă, va evolua rapid, extrem de rapid, în următoarele luni.