Europa trebuie să facă faţă asediului a sute de mii de imigranţi şi să neutralizeze 30.000 de traficanţi de persoane

Liderii europeni nu reuşesc să se pună de acord asupa unei strategii privind gestionarea afluxului de imigranţi şi refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa, dar Europol susţine că extremă urgentă este şi lupta împotriva reţelelor de traficanţi de persoane care numără aproximativ 30.000 de oameni.

Miniştrii de Externe ai UE s-au întâlnit, sâmbătă, în Luxemburg pentru a discuta pe tema introducerii cotelor obligatorii şi permanente în vederea distribuirii refugiaţilor. La finalul reuniunii, Federica Mogherini, şefa diplomaţiei UE, a îndemnat statele membre la unitate în faţa crizei refugiaţilor cu care se confruntă continental european. Europa începe în sfârşit să vadă amploarea problemei, care nu afectează doar anumite state, ca Grecia şi Italia, ci întreaga Europă, a declarat Mogherini, citată de CNN, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii.

„De asemenea, este necesar să începem să folosim cuvintele potrivite. Este parţial un aflux de imigranţi, dar este în principal un aflux de refugiaţi, care ne pune într-o situaţie diferită în ceea ce priveşte obligaţiile legale şi morale pe care le avem“, a subliniat ea, avertizând că această situaţie nu va dispărea curând.

„A venit vremea ca aruncatul vinei să înceteze“, a subliniat Mogherini, iar statele UE este necesar să găsească modalităţi comune pentru a-şi împărţi responsabilităţile în gestionarea afluxului de refugiaţi şi imigranţi, în loc să lase doar câteva state să ducă această povară, a îndemnat ea.

Cotele obligatorii au fost respinse de unele state UE, însă un sistem voluntar face luarea deciziilor şi mai dificilă, a subiniat şefa diplomaţiei europene, astfel încât sunt necesare sisteme comune pentru accelerarea procesului.

În cadrul reuniunii informale, Austria a îndemnat UE să "deschidă ochii" la criza imigranţilor, subliniind asupra unor evenimente recente pe care le-a catalogat drept "ruşinoase", relatează Euronews.

Mogherini a anunţat un acord cu privire la planurile de distrugere a ambarcaţiunilor traficanţilor de imigranţi la Mediterana. Însă, în faţa lipsei de unitate în criza imigranţilor, ea a făcut un apel.

„Este necesar să ne consolidăm cooperarea şi că lucrăm împreună, fără să dăm vina unii pe alţii, noi între noi, europenii - state membre, ţări candidate, instituţii“, a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă.

Membrii UE se acuză reciproc

Cu toate acestea, acuzaţiile reciproce între europeni se intensifică. Ministrul ungur de Externe Péter Szijjártó a denunţat ceea ce el a catalogat drept „politica eşuată a migrării“ a Uniunii şi „declaraţii iresponsabile“ ale unor politicieni, referindu-se la decizia cancelarului german Angela Merkel de a accepta cererile de azil ale tuturor refugiaţilor sirieni.

Alte ţări europene contestă, de asemenea, propunerea Comisiei Europene (CE) de a redistribuire a refugiaţilor între statele Uniunii.

Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a declarat că aceasta va fi interpretată de către refugiaţi ca o "invitaţie" de a veni în Europa.

Pe un ton diferit, Asutria a anunţat că-i va primi pe cei care ajung la frontierele sale, subliniind că sunt liberi să ceară azil acolo sau să-şi continue drumul către Germania.

Franţa şi Germania au propus un mecanism de primire, care să fie permanent şi obligatoriu în întreaga Uniune.

Însă premierii Cehiei, Poloniei, Ungariei şi Slovaciei s-au întâlnit şi au emis o declaraţie comună în care afirmă că intenţionează să îmbunătăţească procedurile cu privire la tranzit şi azil referitoare la imigranţi. Ei au anunţat, de asemenea, că vor ajuta ţările din Balcani să-şi consolideze frontierele. Miniştrii de Externe ai UE urmează să participe la o nouă reuniune de urgenţă, la Bruxelles, pe 14 septembrie.

30.000 de traficaţi de persoane fac bani de pe urma dramelor refugiaţilor

După şocul provocat de imaginile băieţelului sirian, găsit mort pe o plajă din Turcia, autorităţile europene au mai mult ca niciodată drept prioritate lupta împotriva unei armate de circa 30.000 de presupuşi traficanţi de persoane.

„Aceasta este prima prioritate pentru noi, fără nicio îndoială, nu doar pentru Europol, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene“, explică Robert Crepinko, responsabil pentru combaterea reţelelor de crimă organizată în cadrul Oficiului european de poliţie (Europol), cu sediul la Haga. 

Nu doar că traficul de fiinţe umane îi face pe candidaţii la exil să îşi asume un risc enorm, ci el reprezintă de asemenea o „imensă provocare pentru toate statele membre, atât pe plan umanitar, cât şi pe cel al securităţii“, a estimat Crepinko, într-un interviu acordat AFP. 

Acest „business“ mortal, care învârte miliarde de dolari, se hrăneşte cu disperarea unui număr crescând de persoane care fug de război şi de sărăcie din ţări precum Siria, Afganistan, Eritreea şi Somalia. 

Din ce în ce mai bine organizate, bandele de traficanţi utilizează reţelele de socializare, itinerare bine rodate şi metode expeditive pentru a face să vină valuri de refugiaţi şi de migranţi în Europa. 

În iulie, UE a lansat o operaţiune de anvergură împotriva traficanţilor în Marea Mediterană, culegând mai întâi informaţii, înainte de a se pregăti să acţioneze militar, în principiu în săptămânile următoare, împotriva navelor traficanţilor, în special în largul coastelor libiene. 

Din martie, autorităţile europene au identificat un grup internaţional de aproximativ „30.000 de suspecţi“ în toată Europa, printre care 3.000 operând în Mediterana şi dintre care unii sunt originari din ţări nemembre ale UE, cu care Europol face schimb de informaţii, afirmă Crepinko. 

Aceşti traficanţi de diferite naţionalităţi şi religii lasă deoparte divergenţele lor pentru a colabora de la caz la caz, potrivit necesităţilor şi acolo unde sunt bani de câştigat, relevă el, citând exemplul unui reţele de 16 traficanţi, destructurată recent în Grecia prin arestarea a doi români, doi egipteni, doi pakistanezi, şapte sirieni, a unui indian, a unui filipinez şi a unui irakian. Ei au câştigat în câteva luni aproape 7,5 milioane de euro, făcând să vină în principal în Europa sirieni, trecându-i cu acte false din Turcia în Grecia, atât pe căi maritime şi aeriene, cât şi terestre. 

Traficul de fiinţe umane, combinat uneori cu sclavia sexuală şi exploatarea în locuri de muncă prost plătite, este „probabil businessul cel mai profitabil“ dintre toate activităţile criminale, devansând chiar traficul de arme şi cel de droguri, afirmă o purtătoare de cuvânt a Agenţiei europene de supraveghere a frontierelor Frontex, Izabella Cooper. 

Din ce în ce mai mult, traficanţii utilizează reţelele de socializare, Facebook sau altele, pentru a-şi oferi serviciile, a-şi negocia preţurile şi a organiza traseele migranţilor, potrivit Europol şi Frontex. 

Astfel, Frontex, care face schimb de informaţii cu ţările membre ale UE, a dezvăluit o reţea condusă de eritreeni, care trimiteau migranţi din această ţară spre Libia, trecând prin Sudan şi având ca destinaţie finală Italia, afirmă Cooper. 

În Africa Occidentală şi Subsahariană, traficanţii utilizează o serie de camioane şi adăposturi pentru a-i aduce pe migranţi în Libia. Una din rutele utilizate trece prin Ghana, Burkina Faso şi Niger. 

Odată migranţii ajunşi în Libia, reţelele specializate îi trimit să traverseze Mediterana în ambarcaţiuni pescăreşti sau mici bărci pneumatice supraîncărcate care, presupune Frontex, „ar putea fi importate din China“. 

Potrivit mărturiilor obţinute de Frontex, unii traficanţi i-ar fi forţat chiar pe candidaţii la exil să urce în aceste ambarcaţiuni precare sub ameninţarea unui revolver, când aceştia din urmă au realizat cât este de periculos să navigheze la bordul lor, potrivit reprezentantei Frontex. 

Libia este „un adevărat chilipir pentru traficanţi“ pentru că legea nu există cu adevărat acolo, şi-a exprimat ea regretul.