Europa

articolul anterior articolul urmator

Europa - Vremea tinerei alternative

16
15 Sep 2016 16:29:32
Horia Blidaru
Coliziunea din aceste zile între perspectivele celor doi conducători de
instituţii de la Bruxelles, Juncker şi Tusk, reflectă dilema Summit-ului de la
Bratislava: „mai multă Uniune” versus „cheia e în capitalele statelor membre”
Coliziunea din aceste zile între perspectivele celor doi conducători de instituţii de la Bruxelles, Juncker şi Tusk, reflectă dilema Summit-ului de la Bratislava: „mai multă Uniune” versus „cheia e în capitalele statelor membre”

Reuniunea de la Bratislava, convocată pentru a da un nou impuls UE după şocul Brexit, are şanse minime să creioneze o viziune privind proiectul european. N-ar fi doar confirmarea crizei existenţiale a Uniunii, ci şi falimentul unei generaţii de lideri politici. Relansarea UE nu mai e posibilă fără implicarea politică a tinerei generaţii, profund ataşată valorilor europene. Tinerii sunt singura soluţie în faţa pericolului naţionalist-extremist.

Prea puţin din agitaţia estivală a liderilor europeni pare de bun augur pentru primul summit european după referendumul din 23 iunie în favoarea Brexit. Reuniunea de mâine a fost precedată de o multitudine de întâlniri în diverse formate, care au reflectat o fragmentare severă: grupul de la Vişegrad, statele mediteraneene, respectiv nordice. Şi mai grav, în ajunul summit-ului informal a devenit clară diferenţa de opinii între preşedintele Comisiei Europene şi cel al Consiliului European cu privire la viitorul UE.

De aceea, mă tem că timpul va confirma tonul profetic al preşedintelui Juncker, de miercuri, la Strasbourg: Istoria nu-şi va aminti de noi, dar ne va reţine erorile. Să nu facem greşeli care pun în pericol visul european”.

Pentru că, din păcate, de ani de zile, fiecare nouă provocare degenerează, rapid şi cu dezolantul aer al fatalităţii, în criză, subminând încrederea cetăţenilor în politicieni şi instituţii. Refondarea UE ca proiect al bunăstării, siguranţei şi democraţiei nu se poate face decât pe baza unor rezultate vizibile în combaterea terorismului şi impulsionarea creşterii economice. 

Dar pentru aceasta e timpul ca „policriza”, cum a numit Juncker suma încercărilor ce zguduie Europa, să genereze noi energii politice care să dea o direcţie Uniunii.

E momentul implicării efective a unei tinere generaţii ataşate valorilor europene, însă neîncrezătoare până acum în politică.

Este datoria partidelor cu vocaţie democratică şi progresistă să devină vectorii schimbării în profunzime, deschizând porţile unei generaţii care trebuie să renunţe la condiţia de spectator în favoarea angajamentului politic. 

Juncker: O „agendă pozitivă”

În discursul său despre „Starea Uniunii”, Jean-Claude Juncker a prezentat, ieri, în Parlamentul European, un set de măsuri pentru domenii esenţiale. E mai mult decât o sumă de promisiuni, dar nu e viziunea aşteptată din partea Comisiei Europene. Momentul acesteia a fost amânat pentru martie 2017, când Comisia va face publică o Carte Albă în acest sens. Din păcate, timpul lucrează în favoarea populiştilor naţionalişti, care tind să amplifice unda de şoc a Brexit.

Afectat de uzura crizelor în cascadă - cea greacă, a refugiaţilor, terorismul, Brexit - Juncker încearcă să apere credibilitatea Comisiei propunând acţiuni concrete. În primul rând, intenţionează dublarea capacităţii financiare şi prelungirea programului de investiţii strategice - aşa-numitul „Plan Juncker” (planificat, de acum, să atingă 630 miliarde euro până în 2022).

A pus, de asemenea, accentul pe „Europa apărării”, propunând crearea unui Cartier General european, a unor resurse militare comune şi a unui fond european pentru inovare în industria de apărare. Chiar dacă preşedintele Comisiei a evitat referirea la viitorul unei armate europene, rămâne de văzut cum vor reacţiona ţările membre care se opun dublării ori concurării NATO din interiorul comunităţii euroatlantice.

În alt plan, pledoaria pentru convergenţa fiscală şi socială riscă să irite cele 11 state care se opun redeschiderii discuţiilor privind directiva referitoare la lucrătorii detaşaţi.

Un corp european de solidaritate - 100.000 de tineri voluntari, mobilizaţi până în 2020, pentru situaţii de criză, precum afluxul de refugiaţi ori cutremurul din Italia - ar urma, conform preşedintelui Juncker, să constituie şi o soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, oferindu-le acestora o perspectivă de incluziune socială. 

Demne de reţinut sunt şi consolidarea apărării frontierelor externe ale UE şi a Centrului European de Antiterorism, preconizata reformă a drepturilor de autor şi stimularea investiţiilor în vederea unei mai bune conectivităţi la Internet şi a pregătirii UE pentru a cincea generaţie de telefonie mobilă (5G) - sferă care ar putea genera trei milioane de locuri de muncă.

Dar esenţialul fusese deja spus, cu amărăciune, în deschiderea acestui discurs lipsit, de altfel, de vigoare: 

Niciodată n-am văzut, până acum, un teren de înţelegere atât de restrâns între statele membre.”

O concluzie realistă, după doi ani de mandat, a preşedintelui unei Comisii pe care el însuşi o numise a „ultimei şanse”, cu prilejul investirii.

Tusk: Cheia e în Capitale”

Replica a venit neaşteptat de prompt şi de aproape. Tot ieri, Donald Tusk a trimis o scrisoare de invitaţie, la Bratislava, şefilor de state şi guverne din UE - mai puţin Marea Britanie. Mesajul cuprinde agenda reuniunii şi perspectiva preşedintelui Consiliului European. „Naţiunile Europei vor să ştie dacă elitele lor politice mai sunt capabile să reinstituie controlul asupra evenimentelor şi proceselor care le depăşesc, le dezorientează şi uneori le îngrozesc”, scrie Donald Tusk.

Preşedintele Consiliului nu se sfieşte să evidenţieze că astăzi, mulţi consideră că a fi membru al UE constituie un obstacol pentru propria stabilitate şi securitate”.

Pledând pentru protejarea cetăţenilor de „o repetare a haosului din 2015”, Tusk precizează că discuţiile sale cu reprezentanţii statelor membre au reliefat că soluţia dorită nu e sporirea puterilor instituţiilor europene, ci un plus de influenţă a nivelului naţional asupra deciziilor Uniunii.

Greu de imaginat o coliziune mai făţişă între perspectivele celor doi conducători de instituţii fundamentale de la Bruxelles, în condiţiile în care, luna trecută, Jean-Claude Juncker declara categoric că frontierele naţionale constituie „cea mai rea invenţie a tuturor timpurilor”.

Rămâne de văzut dacă şi cum vor tranşa cei 27, la Bratislava, între cele două opţiuni: „mai multă Uniune” versus „cheia e în Capitale”. Orice ar alege, nu cred, însă, că această generaţie de lideri, de la Merkel la Orban, de la Hollande la Tsipras, mai poate oferi soluţii viabile Europei. Singura alternativă democratică e implicarea tinerei generaţii.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

16 Comentarii

Iulian Arion
15.09.2016, 17:11:31

"Singura alternativă democratică e implicarea tinerei generaţii. " Domnule Blidaru, Detaliaţi vă rog. Altfel, vă voi reaminti: ce naşte din pisică, şoareci mănâncă. Avem exemplu politicienilor români. Majoritatea celor tineri sunt implicaţi în activitate criminală de tip mafiot. Puteţi face o listă. Tinereţea în sine nu este o virtute! Cred că UE are nevoie de mai multă democraţie directă.

+7 (9 voturi)
arogantu
15.09.2016, 18:03:14

Nenea cred ca conștientizezi ce ar însemna mai multa democrație directa la un conglomerat de state care au vechii si iremediabile frustrări??? Probabil nu ar face nimeni nimic înafara de a vota sau a strânge semnături ptr petiții, legii și alte inițiative. Nu lipsa de democrație directa este problema ci chiar prea multa libertate este problema..... Coeziunea și o mai mare integrare este soluția. Cat despre schimbarea clasei politice europene este tichia de mărgăritar pe chelia Europei. Avem zeci dacă nu sute de probleme stringente iar asta cu înnoirea politicienilor sigur nu se găsește printre ele

-6 (6 voturi)
Muntean Aurelian
15.09.2016, 18:30:46

Deciziile capitale luate de UE sunt hotarate discriminatoriu fara consultarea tuturor statelor membre.Criza imigrantilor este doar una din ele.In loc sa se vorbeasca despre o armata comuna-ca sa apere ce?-ar trebui sa vorbeasca despre o granita comuna in interiorul careia sa intre doar cei care viziteaza continentul.Un corp al granicerilor UE consider ca este mai important decat o armata comuna oferita oricum de existenta NATO.Singura putere nucleara de facto din UE este Franta prin iesirea MB datorita Brexitului.O armata comuna inzestrata cu tunuri si tancuri nu se poate opune valurilor de refugiati politici si economici care vor urma.O divizie de graniceri europeni poate sa faca ceea ce unei armate nu-i este permis.Tinerii din UE pot sa repare greselile batranilor prin angajarea lor in aceasta divizie de graniceri UE.

+2 (4 voturi)
Iulian Arion
15.09.2016, 18:56:26

"Un corp european de solidaritate - 100.000 de tineri voluntari, mobilizaţi până în 2020, pentru situaţii de criză, precum afluxul de refugiaţi ori cutremurul din Italia - ar urma, conform preşedintelui Juncker, să constituie şi o soluţie pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor, oferindu-le acestora o perspectivă de incluziune socială. " Aşa combate şomajul?!

+2 (4 voturi)
marius cristian
15.09.2016, 19:16:21

Jean-Claude Juncker declara categoric că frontierele naţionale constituie „cea mai rea invenţie a tuturor timpurilor” corect , fara frontierele nationale ar fi mult mai simplu schimbarea compozitiei etnice si religioase a continentului , respectiv islamizarea galopanta prin importul obligatoriu de imigranti musulmani arabi si africani.... gura pacacatosului adevar graieste....

+5 (7 voturi)

Vezi toate comentariile (16)