Europarlamentarii au decis: dreptul la avort trebuie protejat şi inclus în Carta europeană a Drepturilor Omului. Consecinţele politice de-abia urmează

FOTO Shutterstock

Foarte ferm decişi să nu las vreo portiţă posibil de deschis pentru ca precedentul american în domeniu să nu se extindă precum o metastază pe continentul nostru şi aşa atins serios prin legislaţia super-restrictivă în domeniu adoptată în Polonia, europarlamentarii au dezbătut votat o Rezoluţie care chiar ar putea să schimbe multe dintre datele problemei în UE.

Prin această Rezoluţie (puteţi accesa aici în limba română), depusă de un grup de deputaţi reprezentând grupurile politice din zona de centru şi stânga, se solicită ca dreptul la avort să fie înscris în Carta Europeană a Drepturilor Omului, definindu-l ca un drept fundamental şi imprescriptibil în orice societate cu adevărat civilizată şi democratică, stipulându-se în mod foarte clar că „orice persoană are dreptul la un avort sigur şi legal”. Se merge un pas mai departe faţă de textul adoptat de 9 iunie în care cu 363 de voturi pentru, 154 împotrivă şi 37 de abţineri, europarlamentarii se adresau (după cum s-a văzut ulterior, fără nici un fel de succes) Curţii Supreme a SUA, afirmând că era de cea mai mare importanţă să fie menţinută faimoasa decizie care proteja la nivel federal dreptul la avort. Cereau parlamentarii europeni Preşedintelui Biden şi administraţiei sale să garanteze accesul liber la avort. Degeaba, căci ştiţi ce au decis conservatorii numiţi de Trump la Curtea Supremă a SUA şi care este scandalul violent din acest moment în interiorul societăţii americane, extrem de polarizate politic.

Textul supus discuţiei în Parlamentul European reunit la Strasbourg a reunit 324 de voturi pentru, 155 împotrivă şi 38 de abţineri şi spune că „ţările din UE ar trebui să garanteze accesul sa servicii pentru efectuarea avortului care să fie sigure, legale şi gratuite, la servicii de îngrijire prenatale şi maternale, la servicii de planificare familială voluntară, la tratamente şi susţinere în cazul pacienţilor cu SIDA, fără niciun fel de discriminare”. S-a cerut Consiliului – cel în care sunt reprezentate Statele Membre – să decidă în favoarea includerii dreptului la avort în Carta Europeană a Drepturilor fundamentale. Adoptată în anul 2000, această Cartă este obligatorie în mod juridic pentru oricare dintre Statele Membre, exact aşa cum se întâmplă în cazul Tratatelor. Pe cale de consecinţă, din momentul în care Consiliul se va conforma cererii Parlamentului European, evident susţinut cu toată forţa de Comisia Europeană, orice măsură restrictivă împotriva avortului luată sau menţinută pe plan naţional va însemna o încălcare gravă a legislaţiei comune europene şi a valorilor înscrise în textele fundamentale.

Ce urmează?

Tehnic, măsura cerută de europarlamentari nu poate deveni realitate decât prin decizia comună a reprezentanţilor tuturor Statelor Membre, ceea ce, actualmente, pare un obiectiv extrem de dificil de atins, aşa că deputaţii europeni au cerut Consiliului „să se reunească pentru a discuta despre o convenţie care să permită modificarea Tratelor”, printre altele să anuleze regula unanimităţii care pune atâtea probleme. Dar asta nu înseamnă că tema nu va deveni subiect politic de campanie, folosită ca armă politică, odată cu încercarea de a rediscuta rolul bisericilor şi cultelor de diferite credinţe şi direcţii. Înseamnă şi că discuţiile de acum pe această temă – destul de teoretice, încă – vor putea fi integrată unor discursuri electorale în contextul bătăliilor inter-confesionale ortodoxe din zona noastră dar şi a discursurilor evangheliştilor în expansiune continuă în tot estul european. Exact în acest context, parlamentarii europeni, după ce au cerut „Statelor Membre să depenalizeze avortul , să suprime şi să lupte împotriva obstacolelor juridice, financiare, sociale şi practice care pun încă piedici acestui proces în anumite State Membre”, şi-au exprimat neliniştea faţă de posibila creştere a „finanţărilor destinate anumitor grupuri anti-război şi anti-avort din întreaga lume, inclusiv în Europa”.

Poate este interesant să vedeţi şi cum au votat europarlamentarii noştri: aveţi aici pagina oficială cu rezultatul votului în link-ul al doilea în partea din dreapta şi vă veţi edifica. Să mai aşteptăm puţin, circul încă nu s-a declanşat, dar se pregăteşte. Odată cu circul corespunzător, căci la asta dăm lecţii pe plan mondial.

Şi femeile noastre au oare ceva de zis, le cere cineva părerea? Dar, în definitiv, au ceva de spus politicienii? Preşedintele nostru adept al modificării Constituţiei cred că va lua responsabil atitudine. Poate, cine ştie, susţinând poziţii partenerului strategic american Biden în favoarea avortului sau a celuilalt aliat strategic, preşedintele Macron, care a propus deja ca în Constituţia Franţei să fie înscris dreptul la avort. Nu mai pun întrebarea despre poziţia prim-ministrului general şi doctor în ştiinţe, deoarece e limpede că va face conştiincios ceea ce îi spune conştiinţa sa de militar, urmând întocmai şi la timp ordinele primite.  

Oricum, cu ai noştri sau fără, discuţia reală a început, uneori deja pe un ton ridicat şi va fi de acum înainte o temă electorală pregătită să funcţioneze prin explozie la momentul oportun.