Europa

articolul anterior articolul urmator

EXCLUSIV Cătălin Borcoman, procuror al Parchetului European: „Am primit numeroase cazuri din România“

3
27 Jul 2021 03:09:25
Autor: Denis Grigorescu
Cătălin Borcoman are o vastă experienţă ca procuror FOTO: arhiva personală
Cătălin Borcoman are o vastă experienţă ca procuror FOTO: arhiva personală

Cătălin Borcoman, procurorul care reprezintă România la Parchetul European, a acordat un interviu exclusiv pentru „Adevărul” în care a explicat cum funcţionează Parchetul European, ce infracţiuni sunt investigate şi cum vor putea cetăţenii să raporteze infracţiuni direct pe site-ul Parchetului European.

Cătălin Borcoman are un mandat de şase ani la Parchetul European (EPPO) şi are o vastă experienţă. A fost consilier al Laurei Codruţa Kovesi în timpul mandatului ei de procuror general. A condus DIICOT Braşov în perioada 2012- 2018 şi a fost adjunct al şefului DIICOT- structura centrală între 2009 şi 2010.

Cătălin Borcoman a instrumentat dosare răsunătoare în cariera sa precum: fuga din România a lui Omar Hayssam, dosar soldat cu patru condamnări, între cinci şi şapte ani de închisoare; dosarul de spionaj Achim Floricel - Marinov Zikolov, cazul ofiţerului care lua informaţii de la unitatea militară la care lucra şi le dădea unui cetăţean bulgar, care le dădea statului ucrainean; furtul mitralierelor AKM de la UM Ciorogârla în 2011; dosarul Sabyc, primul caz de trafic de ovule umane în România, soldat cu condamnări de până la 3 ani de închisoare cu executare.

Paisprezece dintre procurorii europeni, inclusiv Cătălin Borcoman, au un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani, prin decizia Consiliului UE. Alţi opt procurori din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia sunt numiţi pentru o perioadă de trei ani, deoarece procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit.  

Parchetul European este funcţional de la 1 iunie. Câte dosare aveţi deja în lucru? Dar sesizări primite?

Încă din primele zile am primit prin intermediul procurorilor europeni delegaţi numeroase cazuri din România, cazuri ce privesc infracţiuni comise după dată de 20 noiembrie 2017 (data intrării în vigoare a Regulamentului EPPO) şi până la 1 iunie a.c., data începerii operaţiunilor. Ne aşteptăm să avem de verificat dacă se impune preluarea, sau revocarea cum este termenul folosit de legislaţia europeană, unui număr de peste 200 de cazuri doar dintre cele înregistrate în perioada menţionată. Pot spune că până la jumătatea lunii iunie 2021 am primit peste 100 de cazuri spre analiză. De asemenea există în curs de verificare numeroase sesizări noi primite după 1 iunie.

Cum vor putea românii să facă sesizări la Parchetul European dacă au informaţii relevante legat de fraude? Li se va asigura în vreun fel sau altul protecţia celor care furnizează informaţii utile şi importante Parchetului European?

EPPO primeşte sesizări de la persoanele private, inclusiv cetăţenii români, despre infracţiuni de competenţa să, fraude cu fonduri europene de peste 10.000 euro sau fraude referitoare la TVA comise de grupări organizate ce acţionează transfrontalier cu prejudicii de peste 10 milioane euro, prin intermediul secţiunii dedicate de pe site-ul său. În cazul în care este necesară asigurarea protecţiei celor ce furnizeză informaţii aceasta va fi realizată, în ceea ce priveşte România, în condiţiile prevăzute de legea română şi prin mijloacele prevăzute în legea română, mijloace cum ar fi atribuirea unei alte identiţăţi sau includerea în programe de protecţie a martorilor.

Concret, care va fi circuitul unui dosar instrumentat de către Parchetul European?

Orice sesizare primită de EPPO va fi înregistrată în sistemul electronic de gestionare a cazurilor (Case Management System) unde va primi un număr general de înregistrare după ce este verificată sub aspect formal şi mai ales sub aspectul îndeplinirii criteriilor privind competenţa EPPO cu privire la infracţiunea reclamată. Apoi cauza va fi repartizată de către procurorul european al ţării unde a avut loc în principal activitatea infracţională către un procuror european delegat din ţara respectivă. Acesta din urmă va decide după o perioadă de verificări de 20 de zile dacă are elemente să iniţieze o investigaţie sau nu. Indiferent de decizie, automat cauza întră pe rolul uneia din cele 15 Camere Permanente ale EPPO, iar această va decide dacă aprobă sau nu decizia procurorului de a nu începe o investigaţie. Decizia Camerei este obligatorie pentru procurorul european delegat. În cazul în care procurorul european delegat decide să înceapă o investigaţie Camera Permanentă va primi spre monitorizare cauza. Pe durata investigaţiei toate aspectele principale şi felul în care se derulează investigaţia vor fi raportate periodic Camerei Permanente care la finalul anchetei va decide dacă aprobă soluţia procurorului european delegat, soluţie ce poate fi una din cele prevăzute în legislaţia naţională.

Este important de menţionat că din Camera Permanentă a unui dosar nu poate face parte procurorul european al statului în care se desfăşoară ancheta, însă el poate fi solicitat să participe dacă se consideră că ar fi necesare unele explicaţii tehnice sau clarificări legislative pentru Procurorii Europeni membrii ai Camerei.

Concret şi defalcat, care vor fi infracţiunile investigate de Parchetul European? Există un cuantum minim al fraudelor în cazul fiecărei infracţiuni pentru ca acestea să fie investigate de către EPPO?

Pentru că un dosar să fie instrumentat de EPPO, în cazul fraudelor cu fonduri europene trebuie să fie un prejudiciu de peste 10.000 euro iar în cazul fraudelor cu TVA acestea trebuie să aibă un caracter transfrontalier şi să producă un prejudiciu de peste 10 milioane euro. Alături de aceste infracţiuni Parchetul European va putea investiga şi infracţiuni în legătură cu cele două categorii menţionate anterior cum ar putea fi cu titlu exemplificativ corupţia în vederea fraudării intereselor financiare ale Uniunii, constituirea unui grup criminal organizat pentru comiterea unor astfel de infracţiuni sau spălarea banilor proveniţi din aceste fraude.

„Imixtiunile politice sunt nocive pentru independenţa justiţiei şi asta s-a văzut în România”

Cât de nocive sunt imixtiunile politice pentru independenţa justiţiei din România şi Europa? Ce mesaj aveţi pentru politicienii care încearcă sau vor încerca să submineze independenţa Parchetului European?

Imixtiunile politice sunt întotdeauna nocive pentru independenţa justiţiei şi acest lucru s-a putut vedea cu ochiul liber în ultimii ani în România. În ceea ce priveşte independenţa Parchetului European acesta este construit prin Regulament astfel încât să fie garantată independenţa celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sau. În cazul puţin probabil în care vor fi imixtiuni politice la nivel european consider că avem suficientă experienţă dobândită în ultimii ani în România şi argumente date de către hotărâri ale CEDO sau CJUE ce garantează independenţa sistemului judiciar şi independenţa procurorilor că să putem reacţiona cât mai eficient la astfel de situaţii.

Presiunea asupra procurorilor din România care combat corupţia a fost foarte mare, iar campaniile de intimidare şi hărţuire au fost intense. Vă aşteptaţi la o presiune şi mai mare că procuror în cadrul Parchetului European?

Sunt convins că orice persoană investigată sau pusă sub acuzare va încerca prin orice metode, inclusiv prin campanii publice să se apere însă cred că experienţa dobândită în ultimii ani în România în asemenea situaţii ne va permite să ne desfăşurăm cât mai profesionist activitatea şi să ne rezumăm la instrumentarea cât mai obiectivă şi în condiţii de deplină legalitate cu respectare drepturilor tuturor părţilor implicate a cauzelor fără a comenta public poziţiile sau acţiunile unor asemenea persoane.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, în Bulgaria. Intervenţia sa a fost cerută de manifestanţii bulgari

Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi, operaţional începând de marţi. Stelian Ion: „Este un moment istoric”

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

gyll
27.07.2021, 07:34:41

Să vedem cine este în dosare, la treabă, la recuperarea prejudiciului și la mititica cu cei vinovați.

+5 (7 voturi)
ovidiu preda
27.07.2021, 07:50:27

Politrucul asta nu va face nimic

-6 (8 voturi)
gyll
27.07.2021, 12:01:09

Nu știu dacă este politruc,dar știu că Ovidiu Preda este,și este unul care susține cea mai toxică mafie din România.

+2 (2 voturi)
Modifică Setările