Europa

articolul anterior articolul urmator

Falie importantă pe Frontul de Est

47
20 Nov 2021 10:17:50
Cristian Unteanu

Lângă noi, în tăcerea totală şi complet nepăsătoare a responsabililor noştri politici, s-a produs o primă falie majoră în unitatea de poziţii UE/NATO pe subiectul Crimeea, tema poate cea mai dureroasă şi sensibilă prin implicaţiile sale geopolitice care depăşesc cu mult nivelul zonal şi ating zona definiţiei acceptabile în lumea democratică a conceptului de suveranitate naţională.

Chiar nu ştiu de ce nu ne interesează, dar absolut deloc, faptul că Rumen Radnev, preşedintele Bulgariei, într-o dezbatere TV cu contracandidatul său Anastasie Gerdzihov, a afirmat că, din punctul său de vedere (care, în acest moment, reprezintă poziţia politică oficială a ţării sale), consideră Crimeea ca teritoriu rus, adăugând şi că sancţiunile împotriva Rusiei sunt ineficiente.

"Crimeea este acum Rusia. Unde ar putea să fie?" - a răspuns el (foto din timpul interviului) la o întrebare privind peninsula ocupată ilegal de forţele armate ruse, adăugând şi că este important e ca în politică să fii pragmatic: "Sancţiunile împotriva Rusiei sunt ineficiente. Avem nevoie de o politică pragmatică în legătură cu Moscova. Cel puţin, dar nu numai pentru asta, deoarece Rusia este un actor foarte important în lupta globală împotriva terorismului".

Greu să nu fii atent la o asemenea declaraţie, absolut limpede şi fără echivoc în linie cu linia promovată de ani de zile de diplomaţia Kremlinului. Dar mi se pare şi imposibil de ignorat faptul că falia asta se produce într-un moment în care jocurile diplomatice şi aşa extrem de încordate pe tema Ucrainei şi teritoriului Donbas se tensionează pe zi ce trece, la limita foarte primejdioasă în care pot evolua în conflict militar deschis, în orice caz alimentând războiului civil care destabilizează Ucraina.

Dincolo de asta, mare problemă pe care o aduce acest mesaj este imaginea unui Front de Est în care nu este acceptată o definiţie comună  euro-atlantică şi europeană în ce priveşte respectarea suveranităţii naţionale şi a dreptului internaţional în virtutea căruia statele membre UE/NATO (şi numai) cu condamnat acţiunile Rusiei în Crimeea, au susţinut impunerea de sancţiuni, au instituit embargouri, au format chiar "Platforma Crimeea" pentru a semnala că problema respectivă nu este socotită drept încheiată şi nu trebuie lăsată uitării.

Esenţa acestei poziţii a fost sintetizată, din nou, de Peter Stano, purtătorul de cuvânt al CE pe probleme externe şi de securitate:

"Poziţia europeană privind Ucraina este foarte limpede începând din 2014 încoace şi a a fost întărită şi repetată de nenumărate ori de către Uniunea Europeană. Din punctul de vedere al UE, Crimeea este Ucraina. Crimeea este un teritoriu ucrainean care a fost anexat ilegal de către Rusia prin încălcarea legislaţiei internaţionale".

Mai clar că nici că se poate.

Şi atunci?

Cred că asistăm la unul dintre rarele momente în care Rusia simte nevoia să apese uşor pe accelerator şi să scoată pe piaţă semnale ale prietenilor săi reali, aliaţi istorici tradiţionali, care să arate că, dacă nu de jure, măcar de facto , la nevoie, prieteniile pot fi uşor reactivate, spre exemplu în formula folosită de preşedintele bulgar. E singurul? Nu, căci poziţia preşedintelui bulgar se întâlneşte - şi aici chiar este mai mult decât neaşteptat - cu cea exprimată cum o săptămână de Vladimir Makei, ministrul de externe din Belarus care, după ce preşedintele Lukaşenko se declarase gata să recunoască Crimeea drept parte a Federaţiei Ruse, a spus că: "Poziţia Belarus pe temea Crimeea rămâne neschimbată. Înţelegem realitatea că acum Crimeea face parte din teritoriul rus. Acţionăm în acest context".

Din ce cauză apare falia?

În imediat, dacă ar fi să ne uităm în aşa fel încât să căutăm oarece noduri în papură, atunci am putea considera, cedând tentaţiei conspiraţioniste, să credem că există o legătură între jocul politic al unora dintre ţările sărace de pe linia frontierei estice şi presiunea enormă pe care o pune perspectiva scăderii livrării de gaze din Rusia în condiţiile în care preţurile au luat-o razna şi suntem obligaţi să acceptăm că şi Kremlinul ştie să joace foarte dur în condiţiile economiei unei pieţe libere unde singurul criteriu este cel impus de raportul cerere /ofertă. În jurul nostru, această realpolitik determinată de presiunea Rusiei s-a concretizat, formal, în acordurile încheiate de Ungaria, Serbia şi R.Moldova pentru următorii 5 ani. Dar Bulgaria?

Bulgaria e o piaţă cu o relevanţă politică mare, stat membru NATO şi UE, poziţionată ideal la Marea Neagră şi piesă tradiţională (şi care-şi doreşte revitalizarea statutului său, exact ca Serbia) a oricărui joc de putere în Balcani. Merită un efort din partea GAZPROM?

De ce nu, dacă e cazul. Şi, iată comunicatul în consecinţă: "La cerea conducerii bulgare, Gazprom a crescut volumul de livrării zilnice de gaze naturale peste nivelul acordului existent acum, la preţuri favorabile pentru Bulgaria. Ca rezultat, faţă de 79,98 $, preţul gazului în Bulgaria a scăzut la 55.18 $", adică la jumătate din media europeană.

Dar asta poate fi, aşa cum se spune adesea la Moscova, doar o strică relaţie comercială pentru fidelizarea unor pieţe din aceste ţări mereu la limita problemelor şi în care nu se ştie exact cât timp populaţia va accepta să trăiască în case neîncălzite şi plătind preţuri de speculă pentru gaze şi electricitate. Este posibil să rămânem la acest nivel, dar la fel de credibilă este şi, în contextul actual, să asistăm la începutul contraofensivei ruse, într-un alt tip de război hibrid decât cel de-l învaţă acum bravii noştri generali la şcolile superioară de gândire militară. 

Cred că aici se află marea provocare: cine se va dovedi mai rapid în calculul mişcărilor pentru consolidarea bazelor pentru organizarea rezistenţei complexe, alta decât cea exclusiv calculată în echipamente militare care devin desuete incredibil de rapid? În contextul de acum, s-ar putea ca ecuaţiile victoriei să fie nevoie a fi calculate introducând noi vectori strategici cum ar fi capacitatea de asigurare a hranei pentru populaţie, a alimentării energetice minimale, constituirea de rezerve strategice de alt tip decât cel agreat de manualele de acum, având în vedere uriaşele "spaţii goale" din hambarele supraveţuirii strategice impuse de schimbările climatice şi de perspectiva deloc imposibilă de intensificare a "atacurilor climatice"?

 Nici nu mai întreb "ce face România"? Ştiţi deja. Şi situaţia nu se va schimba. Dar ce importanţă mai are?

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

47 Comentarii

Stefan din Nord
20.11.2021, 10:28:35

Ucraina ar trebui sa-si retraga ambasadorul de la Sofia si sa expulzeze diplomatii bulgari .

-14 (24 voturi)
Lucifer
20.11.2021, 10:38:26

Păi România nu are " cărți de joc". Singura miză era Moldova, dar am pierdut-o și pe asta. Fiindcă a fi în UE și NATO începe să fie prea puțin.

-15 (25 voturi)
teo mike
20.11.2021, 10:59:20

Din punct de vedere istoric, Ucraina aparține de Rusia, la fel ca Belarus, insa politic (eurocratic) este stat independent. La fel sunt si statele baltice. Inainte de 89 nu existau ca republici independente, asa cum erau statele din Est. Desigur ca dreptul internațional împiedica Rusia sa ocupe Ucraina sau sa ia Crimeea cu japca, insa aceasta este realitatea din spațiul estic si nu se va schimba niciodata. Rusia are ambiția de a-si recăpăta fostele sale republici sovietice, invocând apropierea NATO de granițele sale. O retragere a NATOeste imposibila, NATO avand ca scop protejarea statelor de puteri precum Rusia. Un conflict cu Rusia va fi si ultimul in acest secol. Nu e nimeni sper nebun sa inceapa un conflict cu Rusia. Diplomația, comunicarea constantă, reapropierea Rusiei de Europa având cele mai bune intenții sunt abordări de preferat, mai degrabă decât manevre militare sau comasari de trupe. Nu de alta, dar repet nu avem nici o sansa intr-un conflict cu Rusia. La fel cu China, este un conflict pierdut din start de către toți aliații. China nu mai este cea de acum 30 de ani.

-1 (11 voturi)
Lucifer
20.11.2021, 11:12:44

Păi nu se mai pune problema militar, azi poţi fi înfrânt numai economic( Apropo, URSS a făcut implozie din cauze economice, nu ideologic sau militar). Se prefigurează chiar o alianţă SUA+Europa de Vest plus China contra Rusiei, ceea ce ar putea însemna pur şi simplu desfiinţarea Rusiei.

-18 (22 voturi)
Online Socrates
20.11.2021, 11:37:55

Romania trebuie sa ramana in NATO. Istoria ne arata ca acolo unde se duc romanii, se duce totul la dreaq.

-13 (27 voturi)

Vezi toate comentariile (47)

Modifică Setările