Cristina Melnic*

Serviciul de Urgenţă ucrainean a raportat că peste 2.000 de civili ar fi fost ucişi în timpul invaziei ruse, iar departamentul pentru Drepturile Omului de la ONU a înregistrat, până la 1 martie, numărul de 227 oameni, dintre care 15 copii şi peste 500 de răniţi.

În continuare vă vom prezenta câteva dovezi care pot fi incriminatorii pentru Rusia în perspectiva condamnării acesteia pentru crime de război. Este vorba despre ce s-a întâmplat în al doilea cel mai mare oraş al Ucrainei – Harkov.

Asaltul asupra Harkovul-ului

După apărarea eroică din primele zile ale asediului împotriva oraşului Harkov, atacurile ruşilor au căpătat altă formă şi s-au dezlănţuit. Începând de luni, bombardamentele au venit în lanţ nu numai asupra punctelor militare şi strategice din cel mai important oraş estic ucrainean, dar şi asupra cartierelor rezidenţiale şi a civililor. Mai exact, în dimineaţa zilei de 28 februarie a avut loc un atac asupra unei parcări din Harkov, în timp ce în acea zonă rezidenţială, unii locuitori mergeau prin parc. Această lovitură a fost realizată cu bombe de fragmentare, după cum se poate vedea în imaginile de mai jos.

Some of the videos showing Russia's indiscriminate bombing of homes in Kharkiv today are too graphic to share here.

This one, while not graphic, is haunting in its own right.

Residents walking through a park scramble for safety as cluster munitions explode around them. pic.twitter.com/qOnk5rYNel

— Giancarlo Fiorella (@gianfiorella) February 28, 2022

În aceeaşi zi au fost înregistrate imagini cu clădiri rezidenţiale afectate şi cu case în flăcări de pe urma bombardamentelor şi atacurilor de artilerie, în urma cărora au decedat cel puţin 11 civili şi au fost răniţi alţi zeci.

1. https://t.me/livekharkov/27979
    
2. https://t.me/livekharkov/28039
    
3.  

This is what they are doing now to Kharkiv - a city that they totally believed was part of the "Russian world". What will they do to the OTHERS?? pic.twitter.com/PXKVVG5snq

— Christo Grozev (@christogrozev) February 28, 2022

În prima zi de primăvară au urmat alte zeci de bombardamente, iar clădirea administrativă din centrul oraşului a fost lovită de o rachetă de croazieră.

We enhanced the CCTV images from the moment the missile hit the cultural/administrative building in Kharkiv. It matches the countours and dimensions of 3M54-1 Kalibr. Obviously, Ukraine has no such missiles. https://t.co/cQVPmgDvVt pic.twitter.com/MG82sZ4PTz

— Christo Grozev (@christogrozev) March 2, 2022

De asemenea, obuzele ruseşti au lovit Spitalul orăşenesc nr. 3 şi un bloc de 4 etaje locuit de civili, în care au murit 8 oameni, 6 au suferit traume şi alţi 38 au fost evacuaţi. Bilanţul zilei a fost de 21 morţi şi 112 răniţi.

Больница в Харькове. Российские военные преступники, вам не привыкать бомбить больницы. Ни намека на военный объект pic.twitter.com/67Ig7r4BGT

— AS74🇱🇹🇺🇦 (@AS7404542949) March 1, 2022

În data de 2 martie, o nouă avalanşă de obuze şi rachete a fost lansată asupra oraşului Harkov. Mai multe clădiri rezidenţiale au fost afectate, însă cel mai alarmant este că bombardamentele au vizat şi şcoli din zonele Rogani şi Saltovka (nord-est).

De asemenea, a fost atacată de rachete ruseşti clădirea facultăţii de sociologie a Universităţii Naţionale Karazin, care este situată vizavi de sediul central al poliţie din Harkov. Au fost raportate explozii şi în apropierea unui turn de televiziune din Harkov. Deocamdată numărul victimelor pe ziua respectivă nu se cunoaşte.

1. https://t.me/hueviykharkov/47406
    
2.  

❗️An explosion near the TV tower in #Kharkiv pic.twitter.com/rMK3UwRY8K

— NEXTA (@nexta_tv) March 2, 2022

Scenes of devastation in Kharkiv pic.twitter.com/4F4GZrdAJZ

— Dmitri Alperovitch (@DAlperovitch) March 2, 2022

Din imaginile analizate se poate concluziona că în atacurile sale aeriene din Harkov invadatorii ruşi au folosit nu numai rachete Grad, ci şi sisteme mai puternice de rachete cu lansare multiplă, ca Uragan şi Smerch, inclusiv cele cu muniţii cu dispersie, precum şi nişte bombe cu explozie mare. Toate acestea au scopul de a distruge infrastructura şi a destabiliza puternic defensiva militară ucraineană, însă, mai ales, fac parte din „războiul psihologic” pe care-l implementează în această fază pentru a demoraliza şi crea panică printre civili.

Între timp, Curtea Penală Internaţională de la Haga a deschis o anchetă cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia şi privind presupuse crime de război, cât şi crime împotriva umanităţii, chiar şi genocid. O sesizare oficială în legătură cu atrocităţile din Ucraina a fost formulată şi semnată de România alături de alte 37 de state. De asemenea, organizaţii internaţionale consacrate de apărare a drepturilor omului, precum Amnesty International şi Human Rights Watch, au denunţat atacuri asupra civililor şi utilizarea muniţiilor cu dispersie în zonele populate, chiar pe lângă şcoli şi grădiniţe.

Dar, până atunci, cine îl poate opri pe Vladimir Putin?

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.