Europa

articolul anterior articolul urmator

FinCEN Files: Deutsche Bank, în centrul acuzaţiilor

3
22 Sep 2020 00:53:44
Deutsche Welle

Deutsche Bank s-a remarcat negativ prin diverse scandaluri. Şi în investigaţia internaţională FinCEN, abuzurile băncii germane joacă un rol major.

Deutsche Bank este din nou pe primul loc: 62% din documentele incriminatoare ale Ministerului de Finanţe american, conţinute în aşa-numitele dosare FinCEN, se referă la instituţia financiară germană. În spatele prescurtării FinCEN se află "Financial Crimes Enforcement Network" (reţeaua de anchetare a infracţiunilor financiare). Este vorba de un departament al Ministerului de Finanţe al SUA care se ocupă de combaterea spălării banilor şi criminalităţii financiare.

Informaţiile de la FinCEN au fost dezvăluite de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor Investigativi (ICIJ). Acesta a analizat timp de 16 luni documentele FinCEN. Au fost implicaţi în această acţiune peste 400 de jurnalişti din 88 de ţări. Şi Rise Romania a contribuit la investigaţii. Datele scurse de la autorităţile americane fuseseră primite anterior de compania mediatică americană BuzzFeed News.

Fluxul banilor murdari

Cercetările se bazează în principal pe rapoarte interne ale băncii despre tranzacţii financiare dubioase, aşa-numite "Suspicious Activity Reports", pe scurt SAR. Acestea nu sunt neapărat dovada unor comportamente criminale. Băncile active în SUA sunt obligate să raporteze însă aceste activităţi suspicioase ministerului american de Finanţe. Dacă nu o fac, devin pasibile de urmărire penală.

Între 1999 şi 2017, responsabilii băncilor cu aceste înştiinţări au raportat tranzacţii suspecte în valoare de 2000 de miliarde de dolari. Peste jumătate din sumă (1300 de miliarde) au revenit Deutsche Bank.

Nu este prima oară când gigantul bancar german se remarcă prin ceva de genul acesta: în 2015, cea mai mare bancă germană a acceptat o amendă de 258 de milioane de dolari pentru încălcarea regimului sancţiunilor americane – pentru că în perioada 1999-2006 ar fi transferat aproape 11 miliarde de dolari în numele unor clienţi iranieni, libieni, sirieni, birmanezi şi sudanezi.

Anchetatorii americani au acuzat Deutsche Bank de efectuarea unor tranzacţii de tip "clearing" netransparente, pentru a ascunde posibile încălcări ale sancţiunilor de către clienţii săi. "Între timp am oprit toate afacerile cu parteneri din ţările respective", a declarat atunci o purtătoare de cuvânt a Deutsche Bank.

Implicări continue în transferuri de bani dubioase

Investigaţia ICIJ arată însă că Deutsche Bank a continuat şi după 2015 să transfere bani pentru persoane şi firme dubioase care urmăreau ocolirea sancţiunilor – printre acestea, comerciantul de aur turco-iranian Reza Zarrab şi reţeaua acestuia. Reza Zarrab a fost arestat în 2016 în SUA şi s-a declarat în 2017 vinovat în faţa unui tribunal american pentru că ar fi ajutat Iranul.

În acest caz, un rol a jucat filiala americană a Deutsche Bank - Trust Company Americas (TCA). Aceasta a trimis în martie 2017 o înştiinţare SAR la FinCEN. În raport se spunea că au fost transferaţi peste 28 de milioane de dolari în numele Nadir Döviz, o firmă care avea relaţii strânse cu Reza Zarrab şi care era de asemenea implicată în comerţul cu aur. Tranzacţiile pentru Nadir Döviz au avut loc între martie 2016 şi februarie 2017. Zarrab era la acea dată deja în închisoare.

Şi împotriva Nadir Döviz au avut loc atunci investigaţii sub acuzaţia de spălare de bani. În înştiinţarea SAR, trimisă de Deutsche Bank TCA, banca observa singură că: "Această notificare de activitate dubioasă este făcută pentru că tranzacţiile proveneau dintr-o ţară cu grad ridicat de risc (Turcia – nota redacţiei), pentru că au avut loc mai multe transferuri de sume mari şi rotunde de bani şi pentru că nu am recunoscut niciun scop comercial în detaliile tranzacţiilor."

Răspunsul Deutsche Bank

ICIJ a trimis Deutsche Bank un catalog cu întrebări detaliate, dar purtătorul de cuvânt al băncii s-a rezumat la un răspuns general: FinCEN Files nu ar reprezenta "informaţii noi nici pentru banca noastră, nici pentru autorităţile de supraveghere a sistemului bancar". Demersurile dubioase ar proveni din 2016, Deutsche Bank ar fi "acum o altă bancă".

În declaraţia sa din 9 septembrie, purtătorul de cuvânt al băncii a mai subliniat următoarele: "Am recunoscut slăbiciuni anterioare în sistemul nostru şi ne-am cerut scuze pentru aceasta, acceptând de fiecare dată amenzile. Dar, înainte de toate am învăţat din greşelile noastre şi am urmărit sistematic rezolvarea problemelor. Am operat schimbări la modul nostru de funcţionare, la modul de efectuare a controalelor şi schimbări de personal."

Cât a ştiut sau cât a vrut să ştie Deutsche Bank despre relaţia dintre clientul ei Nadir Döviz cu Reza Zarrab sunt întrebări rămase fără răspuns, la fel ca multe alte întrebări similare.

Jocul de miliarde al lui Reza Zarrab

Când, în 2012, băncile iraniene au fost eliminate din sistemul global de tranzacţii bancare SWIFT, companiile din Iran nu au mai putut încasa prin transferuri bancare internaţionale pentru livrările lor de gaz şi ţiţei. Au avut deci nevoie de bani lichizi şi de aur ca mijloace de plată, pentru a evita astfel sancţiunile. În acest sistem de miliarde de dolari, un rol-cheie l-a jucat Reza Zarrab.

Reza Zarrab (picture-alliance/AA/S. Coskun)

Reza Zarrab, vinovat de spălare de bani

Zarrab a fost arestat mai întâi în Turcia, în decembrie 2013. El a fost inculpat în cadrul unor anchete mai ample de corupţie care vizau miniştri din partidul aflat la guvernare AKP. Zarrab a fost inculpat sub acuzaţiile de mituire a miniştrilor, spălare de bani şi trafic ilegal cu aur.

Potrivit raportului procuraturii de stat turce de atunci, Zarrab s-a folosit de firma din Istanbul, Nadir Döviz, pentru a cumpăra aur. Un curier a admis mai târziu pentru cotidianul turc Cumhuriyet că ar fi mers cu bani lichizi din Dubai în Turcia şi din Dubai în Iran. Una din firmele de la care ar fi primit banii a fost Nadir Gold LLC, o companie deţinută de Nadir Döviz. Despre exact aceste două firme este vorba în notificarea SAR a Deutsche Bank din martie 2017.

Guvernul Erdogan a respins în 2013 toate acuzaţiile împotriva lui Reza Zarrab şi a comparat ancheta cu o tentativă de puci. Procurorii turci care au efectuat cercetările au fost daţi afară sau aruncaţi în închisoare. Comerciantul de aur Zarrab a fost eliberat după două luni şi jumătate de detenţie. Dar în libertate acesta nu a mai rămas decât câţiva ani.

El a fost arestat din nou în martie 2016, de data aceasta în SUA, în timp ce se afla cu familia în drum spre parcul de distracţii Disney World. Autorităţile americane l-au acuzat de spălare de bani şi pentru că a ajutat guvernul iranian să ocolească sancţiunile internaţionale. Zarrab s-a declarat vinovat, a încheiat o înţelegere cu procurorii americani şi a fost ulterior martor principal al acuzării într-un proces împotriva unui manager al băncii turceşti Halkbank.

În timpul acestui proces din noiembrie 2017, Zarrab a afirmat că politicieni turci, printre care şi preşedintele Erdogan, ar fi permis Halkbank să ajute Iranul cu bani şi aur.

Şi firma Nadir Döviz din Turcia a refuzat să răspundă unor întrebări concrete. Cazul arată însă că Deutsche Bank continuă să facă afaceri cu clienţi dubioşi.

O altă bancă a refuzat, nu şi Deutsche Bank

Din dosarele FinCEN mai reiese că Deutsche Bank ar fi transferat bani pentru o rafinărie petrolieră din Turkmenistan, deşi tranzacţia ar fi încălcat sancţiunile impuse Iranului. Din această cauză, filiala americană a Deutsche Bank ar fi înaintat două notificări SAR în octombrie 2014 şi februarie 2015.

În aceste documente, banca relatează chiar ea că "Turkmenbashi Oil Processing Complex este implicată în continuare în activităţi comerciale limitate prin sancţiuni ale UE". Turkmenbashi este cel mai mare producător de gaz şi ţiţei din Turkmenistan.

Deutsche Bank (Christoph Hardt/Geisler/picture alliance)

Cine şi ce a ştiut la Deutsche Bank?

Potrivit documentelor SAR ajunse în posesia jurnaliştilor, Deutsche Bank ar fi transferat între aprilie şi septembrie 2014 168,5 de milioane de dolari pentru Turkmenbashi Oil. Între septembrie 2014 şi ianuarie 2015 ar fi avut loc alte tranzacţii de aproape 113 milioane de dolari. În acelaşi interval de timp, New Yorker Bank BNY Mellon ar fi refuzat să transfere bani pentru Turkmenbashi.

Oligarhi ruşi aflaţi sub regimul sancţiunilor

FinCEN Files mai arată că Deutsche Bank ar fi ajutat se pare şi clienţi ruşi să ocolească sancţiunile. Surgutneftegas este una din cele mai mari companii petroliere ruseşti. SUA au pus-o în septembrie 2014 pe lista sancţiunilor. Ca bancă de corespondenţă, Deutsche Bank TCA a fost implicată între martie şi mai 2015, deci la mult timp după anunţarea sancţiunilor, în 47 de transferuri pentru Surgutneftegas, în valoare de 430 de milioane de dolari.

Între 2003 şi 2017, Deutsche Bank a operat şi tranzacţii de 11 miliarde de dolari pentru firme din reţeaua oligarhului rus Oleg Deripaska, deşi acesta era anchetat penal. Miliardarul rus este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin.

Deutsche Bank însăşi a mai făcut o notificare SAR în noiembrie 2016 în care afirmă: "Deripaska este cercetat de autorităţile americane şi britanice în legătură cu o tranzacţie din 2007 în valoare de 57,5 milioane de dolari. În trecut, autorităţile americane l-au acuzat pe Deripaska de legături cu crima organizată." Deripaska neagă că ar fi spălat bani sau că ar fi comis infracţiuni financiare.

Deutsche Bank a fost sancţionată de mai multe ori pentru comportament greşit, care se află chiar sub propriile standarde declarate. Tim White de la AML Right Source, o firmă de consultanţă în combaterea spălării de bani, subliniază că "băncile câştigă mult mai mulţi bani din continuarea operării acestor tranzacţii dubioase decât trebuie să plătească ulterior pentru posibile penalizări".

Pelin Ünker - Deutsche Welle

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Caşă
22.09.2020, 06:19:48

"Pelin Ünker - Deutsche Welle" De unde apareti, ma frate ! Nu e niciun scandal ! Faptu ca bancile lumii nu lucreaza pentru SUA ar trebui sa fie o mandrie suprema ! Faptu ca SUA a incercat pana acum sa sclavizeze finantele lumii , intrebarea e cum au reusit sa faca acest hitlerism cand cica e democatie participativa ?! Apropo domnu Arion ia-ti Democratia si du-te cu ia cu tot !

-2 (4 voturi)
Caşă
22.09.2020, 06:24:23

"Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor Investigativi (ICIJ). Acesta a analizat timp de 16 luni documentele FinCEN. Au fost implicaţi în această acţiune peste 400 de jurnalişti din 88 de ţări. Şi Rise Romania a contribuit la investigaţii." Iauzi ce retea de sclavie americana Mondiala ! 88 de tari !

-9 (11 voturi)
Caşă
22.09.2020, 06:27:56

"Guvernul Erdogan a respins în 2013 toate acuzaţiile împotriva lui Reza Zarrab şi a comparat ancheta cu o tentativă de puci. Procurorii turci care au efectuat cercetările au fost daţi afară sau aruncaţi în închisoare." Presurilor ! Luati notite ce inseamna sa nu fii sclav .

-7 (9 voturi)
Modifică Setările