Foştii comunişti descoperă marea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ideea s-a născut în Polonia conservatorului Andrzej Duda. Acesta a asumat-o, mai întâi, alături de preşedinta croată, Kolinda Grabar-Kitarović. Prima reuniune s-a ţinut la Dubrovnik, în 2016, iar a doua – zilele trecute, la Varşovia. Se cheamă Iniţiativa celor Trei Mări sau, prescurtat, I3M.

            

Cine participă? Doisprezece state situate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră. Mai precis, este vorba despre fostele ţări comuniste intrate în Uniunea Europeană între 2004 şi 2013, plus Austria. Aceasta din urmă e tot mai influentă în zonă, inclusiv în Balcanii de Vest, lăsaţi, însă, în afara I3M. Împreună, cele 12 state acoperă un sfert din teritoriul UE şi reunesc o cincime din populaţia acesteia, dar numai 10% din PIB-ul total al Uniunii. I3M încorporează logici regionale mai vechi – Grupul de la Vişegrad sau statele baltice – dar fără a le diminua consistenţa politică. Iniţiativa e doar un „format informal”, cum se spune în jargonul politicii externe..

Anul trecut, la întâlnirea ţinută în Dubrovnik, s-a discutat în principal despre cooperare economică şi infrastructuri pe axa nord-sud din Europa ex-comunistă. Printre invitaţii puşi la loc de cinste s-au aflat un fost consilier al preşedintelui Obama şi responsabilul pentru Europa centrală şi Orientală din Ministerul chinez de externe, care venise să facă reclamă pentru proiectul Calea mătăsii. În 2017, vedeta reuniunii a fost noul preşedinte american, care a declarat că iubeşte regiunea, fiindcă soţia sa e slovenă. Donald Trump a vorbit despre nevoia ca participanţii la Iniţiativa celor Trei Mări să aibă la dispoziţie o alternativă la gazul rusesc – de pildă, gaz lichefiat extras din America –, dar şi echipament militar de bună calitate precum cel produs în Statele Unite.

Oferta li s-a părut unora mai degrabă comercială decât politică. Anti-americanii n-au ratat ocazia de a critica I3M ca o încercare de capturare a unei părţi importante din statele-membre UE în interesul Washingtonului. Pro-ruşii au denunţat atacul implicit la idolul lor de la Kremlin, chiar dacă între cele 12 state sunt unele ai căror lideri au evidente simpatii pentru Putin. Criticii guvernului conservator din Polonia au susţinut că suntem în faţa unei încercări a Varşoviei de a-i diviza pe europeni. Nu lipsesc din peisajul dezbaterii nici cei care văd în I3M o întrupare a Europei cu mai multe viteze. La drept vorbind, e greu de identificat deocamdată ceva cu adevărat specific pentru această Iniţiativă, în afara faptului că foştii comunişti intraţi în UE descoperă mările care înconjoară Europa.

Să observăm, în final, că România şi-a sporit nivelul de reprezentare în cadrul I3M. Anul trecut, de la Bucureşti a fost trimis, la forumul de la Dubrovnik, un secretar de stat din MAE. Anul acesta, la Varşovia a mers preşedintele Klaus Iohannis. Care s-a şi oferit să găzduiască reuniunea următoare, din 2018.      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite