Fostul şef al diplomaţiei germane, social-democratul Sigmar Gabriel, prezice sfârşitul Uniunii Creştin-Democrate

Fostul ministru al Afacerilor Externe al Germaniei şi fostul lider al Partidului Social-Democrat, Sigmar Gabriel, a declarat că a venit sfârşitul Uniunii Creştin-Democrate (CDU). Acesta a făcut afirmaţiile în contextul în care ministrul Apărării, liderul CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, a renunţat la şefia partidului şi să mai candideze pentru funcţia de cancelar.

“Suntem martorii sfârşitului celui mai mare partid popular din Germania: după SDP, CDU de asemenea nu va mai putea depăşi divergenţele din interiorul partidului. Neînţelegerile dintre tabere sunt prea mari”, a declarat Gabriel publicaţiei Bild.

În opinia lui Gabriel, în prezent guvernul federal al Germaniei este „paralizat”. “Eu presupun că va trece puţin timp până la desfăşurarea unor noi alegeri”, a menţionat fostul şef al diplomaţiei germane.

La întrevederea conducerii Uniunii Creştin-Democrate, Kramp-Karrenbauer a anunţat că nu intenţionează să candideze pentru postul de cancelar la alegerile din 2021 şi planifică să organizeze în această vară un proces de selectare a candidaturii cancelarului, să pregătească partidul pentru viitor, iar apoi să renunţe la şefia partidului.

Potrivit informaţiilor Bild, declaraţiile Kramp-Karrenbauer a fost neaşteptate pentru cancelarul Angela Merkel, care nu ştia despre aceste planuri.

La sfârşitul anului 2018 Angela Merkel a demisionat din funcţia de preşedinte al CDU, însă a rămas în funcţia de cancelar. Ea intenţionează să finalizeze mandantul de patru ani, până în anul 2021, fără să mai candideze pentru această funcţie.

Succesoarea ei era considerată Kramp-Karrenbauer, însă ministrul Apărării nu se bucură de popularitate, iar poziţiile ei de liber au slăbit considerabil în urma scandalului din Turingia.

În Turingia, fracţiunea CDU, în ciuda poziţiei oficiului federal, au votat alături de Alternativa pentru Germania (AfD) pentru candidatul liberal-democraţilor la funcţia de premier al landului, Thomas Kemmerich.

Criza din Uniunea Creştin-Democrată este şi o criză a politicii germane în ansamblu, apreciază Christoph Strack. 

Decizia Annegretei Kramp-Karrenbauer, lidera Uniunii Creştin-Democrate, de a renunţa la şefia partidului şi la candidatura pentru cancelaria federală afectează această formaţiune politică nesigură, ba chiar parţial dezorientată. Însă undele de şoc merg până departe. CDU se poticneşte. SPD, celălalt partid tradiţional, îşi caută de multă vreme drumul, cursul, miezul. În vara lui 2019, Andrea Nahles, fosta lideră a social-democraţilor, a aruncat prosopul după numai 13 luni petrecute la şefia celui mai vechi partid politic german. Kramp-Karrenbauer face pasul înapoi după 14 luni.

În clipa de faţă sunt vehiculate nume, se fac speculaţii, sunt colportate zvonuri. Însă viitoarea conducere a CDU şi candidatura pentru funcţia de cancelar înseamnă mai mult decât atât. Partidul trebuie să îşi clarifice imaginea de sine şi coeziunea. CDU a încetat de multă vreme să acţioneze ca un partid unitar, manifestându-se în Turingia şi la nivel federal, pe Internet şi în activitatea de zi cu zi, mai puţin unit şi mai degrabă în opoziţie cu el însuşi.

La aproape 71 de ani de la fondare, Republica Federală se confruntă cu o probă de foc, ba poate chiar cu sfârşitul sistemului său de partide de până acum. Celelalte tabere, inclusiv Verzii puternici, nu îşi asumă rolul partidelor populare.

Instabilitatea tot mai mare asociată cu anunţul de retragere al lui Kramp-Karrenbauer şi lupta pentru definirea viitorului curs al CDU afectează Germania într-un moment în care dezvoltarea economică devine din ce în ce mai incertă şi fracturile politico-sociale tot mai numeroase. Sunt timpuri în care, peste tot în lume, sub influenţa preşedintelui american Donald Trump şi a altor conducători populişti de pe glob, politica pare să devină mai instabilă ca niciodată după căderea Zidului Berlinului, notează DW.

Timpuri în care Europa se pregăteşte de era post-Brexit, iar Germania de preluarea, în iulie, a preşedinţiei Consiliului UE. Republica Federală, care demult nu s-a mai confruntat cu atâtea incertitudini în plan naţional, are de gestionat provocări internaţionale mai mari ca niciodată.